Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că decizia de a majora dobânda cheie se datorează incertitudinii generale și măsurilor de plafonare luate de Guvern.
Banca Naţională a României (BNR) a majorat, miercuri, rata dobânzii de politică monetară la 4,75% pe an, de la 3,75% pe an. La începutul anului, aceasta era de 1,75%. E de așteptat ca indicele ROBOR să crească în ritm și mai accelerat, astfel că românii care au credite vor fi afectați.
Mugur Isărescu a explicat, miercuri, într-o conferință de presă, că BNR a luat decizia majorării dobânzii cheie pe fondul schimbărilor de pe piețele financiare externe, "precum și al continuării deteriorării sentimentului investitorilor financiari față de unele piețe din regiune".
Cel mai mare risc la adresa economiei globale
Guvernatorul BNR a spus că cel mai mare risc la adresa economiei globale îl reprezintă stagflația - ieșirea dintr-un șoc care e în același timp și inflaționist, și recesionist.
Rata anuală a inflației și-a accelerat creșterea în primele două luni ale trimestrului II 2022, mai mult decât s-a anticipat, consemnând un salt în aprilie, până la 13,76 la sută, de la 10,15 la sută în martie, urmat de o majorare moderată în luna mai, la 14,49 la sută, a spus Isărescu.
"Sunt momente dramatice"
Acesta a afirmat că, probabil, va fi greu de evitat o recesiune, nu doar în România, ci și în lume.
"La noi ar apărea două dificultăți în plus. Prima, pe partea fiscal-bugetară: avem deja un deficit fiscal mare. Nu ai cum să faci corecția bugetară pe recesiune, veniturile fiscale scad foarte mult în perioade de recesiune. Nu poți nici să majorezi impozitele, pentru că accentuezi recesiunea", a spus el.
"Sunt momente dramatice în ce privește mixul de politici într-o astfel de situație. Iar la nivel micro, o firmă, datorită scăderii activității economice, trebuie să facă față unei cereri mai scăzute, unor costuri mai ridicate la energie și mai vine și politica monetară, care adaugă la costuri. Și aici este necesar să facem un dozaj fin. În consecință, mergem și noi văzând și făcând", a adăugat Isărescu, citat de Economedia.
Printre factorii determinanți pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației se numără prețurile mai mari anticipate pentru următoarele luni ale combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice, "chiar și în contextul aplicării schemelor de sprijin", precum și prețurile alimentelor procesate.
"Schemele de plafonare creează incertitudini", a spus guvernatorul BNR.
Efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate din evoluția cotației produselor energetice, precum și din blocajele lanțurilor de producție și de aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor impuse de UE.
Isărescu a adăugat pe lista factorilor care contribuie la creșterea inflației și efectele măsurilor anunțate recent de Guvern vizând majorarea veniturilor bugetare.