Fondul Monetar Internaţional a avertizat guvernul că trebuie să ia măsuri fiscale, de reformă a impozitelor şi taxelor şi creşterea lor pentru a reface spaţiul fiscal sub 3% din PIB şi a preveni astfel deteriorarea finanţelor publice.
Instituția estimează o creștere economică de 3,5 – 4,5% în 2022 și 2023.
O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a efectuat o vizită la București în perioada 30 mai - 10 iunie.
Misiunea a emis o declarație în care constată că după o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă acum cu repercusiuni negative ale războiului din Ucraina și cu o inflație în creștere. În plus, țara noastră se confruntă cu aceste noi provocări pornind de la o poziție fiscală slabă.
Măsurile de ajutor pentru energie trebuie să fie temporare
Măsurile de atenuare a impactului creșterii prețurilor, în special în ceea ce privește energia, ar trebui să fie temporare și să vizeze persoanele cele mai vulnerabile, pentru a limita costul bugetar al acestora și pentru a nu împiedica conservarea energiei.
Pentru a reface spațiul fiscal și a sprijini împrumuturile de pe piață pentru finanțarea bugetului, trebuie introduse fără întârziere politici de reducere a deficitului fiscal pe termen mediu.
Acestea ar trebui să includă o reformă fiscală ambițioasă pentru a se asigura că fiecare își plătește partea sa echitabilă.
Incertitudine ridicată
Activitatea economică pe termen scurt va fi influențată de repercusiunile războiului din Ucraina, mai afirmă FMI. Presupunând că nu va exista o nouă escaladare a războiului, se preconizează că creșterea se va tempera la aproximativ 3,5 - 4,5 la sută în 2022 și 2023.
Se preconizează că inflația anuală va fi în medie de 12,5 la sută în 2022 și va persista în jurul valorii de 10 la sută în 2023, deoarece prețurile ridicate la nivel mondial la energie și alimente continuă să se reflecte în prețurile interne.
Incertitudinea din jurul acestei previziuni este ridicată. O întrerupere generală a gazului rusesc ar crește și mai mult prețurile la energie și ar reduce activitatea partenerilor comerciali europeni. Alte riscuri ar putea, de asemenea, să înrăutățească perspectivele.
Deși salută intenția autorităților de a reduce deficitul bugetar în 2022 la 5,8 % din PIB, misiunea estimează că acesta se va situa la 6,75 % pe baza politicilor actuale.
Este nevoie urgentă de o reformă cuprinzătoare pentru a curăța baza de impozitare în toate sectoarele și sursele de venit. Introducerea progresivității pentru cei cu cele mai mari venituri ar putea genera venituri suplimentare și ar putea atenua inegalitatea ridicată a veniturilor din România, mai spune FMI.