Atitudine tendențioasă, agresivă, lipsa metodologiei, refuzul de a clarifica cerințele, întrebări ofensatoare, rapoarte de evaluare care nu reflectă în niciun fel examinarea, calificative complet nemotivate, sunt acuzațiile formulate de un magistrat la adresa mai multor psihologi care realizează testările psihologice la CSM.
Judecătorul cere în plângerea adresată Colegiului psihologilor cercetarea disciplinară a psihologilor care au realizat testarea sa în 2020 și suspendarea dreptului lor de practică până la soluționarea cauzei.
Judecătorul relatează în plângere felul umilitor și agresiv în care a fost tratat la examinarea psihologică în vederea ocupării postului de președinte al unei instanțe.
Acuzațiile concrete care sunt aduse de magistrat psihologilor se referă, între altele, la încălcări ale mai multor obligații profesionale ale psihologilor: respect față de persoană, dreptul la demnitate, maximă obiectivitate în furnizarea serviciilor, evitarea metodelor care nu au bază solidă de dovezi științifice sau susținere a eficacități, răspunderea pentru alegerea acțiunilor lor, evitarea de a face rău.
Iar consecințele au constat în suferințe emoționale provocate, afectarea demnității, imaginii, stimei de sine, reputației profesionale și personale, afectarea intereselor sistemului judiciar, prin lipsa corectitudinii.
Aici întreaga motivare a plângerii adresată Colegiul Psihologilor
Deși recomandarea psihologică din partea echipei reclamate a fost negativă, după contestație, recomandarea a fost complet modificată devenind pozitivă.
Magistratul pune prima recomandare, negativă, pe seama încercării de a-l împiedica să ocupe funcția:
”Surse judiciare arată că represaliile sunt consecința unor activități de control desfășurate la un tribunal din circumscripție, pe fondul existenței unor suspiciuni majore de incorectitudine profesională și fapte de corupție/crimă organizată, care s-au finalizat și cu un control al Ministerului Justiției, un raport de audit critic la adresa factorilor de conducere din cadrul instanței și cu autosesizarea organelor de urmărire penală.
S-a pus problema cercetării disciplinare a unui informatician din cadrul tribunalului respectiv, însă nu s-au dispus sancțiuni disciplinare, nefiind îndeplinite elementele constitutive.
Fără a încălca prezumția de nevinovăție, există suspiciuni în analiza organelor de parchet că, pe fondul anumitor legături cu unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, comportamentul domnilor psihologi a reprezentat o încercare de intimidare, de schimbare a atitudinii legate de această situație ori de eliminare din funcție prin efectul unor șocuri emoționale cauzate de 'stigmatul' rezultat din nepromovarea unui examen psihologic pentru un conducător de instanță deja în funcție de mai mulți ani.
Surse judiciare din sfera parchetelor vorbesc de indicii temeinice legate de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și aderare sau constituire de grup infracțional organizat, dacă nu unele mai grave (infracțiuni propriu-zise de corupție), existând suspiciuni de legătură a persoanelor controlate cu factori politici locali, dar și cu unele rețele de crimă organizată, aspecte care sunt în atenția organelor de urmărire penală.”
Surse judiciare spun că este vorba despre controlul la Tribunalul Brăila și despre raportul de audit prezentat de SpotMedia.ro.
Auditorii Ministerului Justiției trimiși la Brăila au descoperit acolo nereguli privind achizițiile publice și gestionarea bunurilor de la licitații cu dedicație, la mistificarea cifrelor pentru a permite încredințarea directă, până la abandonarea în cutii a unor echipamente de mare valoare care au ieșit nefolosite din garanție.
Într-un răspuns pentru SpotMedia, președintele Tribunalului Brăila a respins acuzațiile din raportul de audit, dar nu precizează dacă a făcut sau nu vreo contestație legală.
Citește aici dreptul la replică.
Raportul de audit a ajuns la Curtea de Conturi, iar președintele Tribunalului Brăila candidează acum pentru un nou mandat.
Surse judiciare au precizat că domnia sa a obținut aviz pozitiv la evaluarea psihologică, de la aceiași psihologi care sunt reclamați la Colegiul psihologilor. În schimb, contracandidata sa a primit aviz negativ “nerecomandabil”, deși în anii precedenți toate evaluările fuseseră pozitive.
Contactat de SpotMedia.ro, președintele CSM Bogdan Mateescu a declarat doar că "psihologii sunt independenți în apreciere".
Este în plină desfășurare concursul organizat de CSM pentru ocuparea mai multor funcții de conducere la nivelul instanțelor din România. Selecția a început în septembrie, iar rezultatele finale ar trebui să fie cunoscute în decembrie.