Medicii români ar putea primi întăriri de la statele europene, Ungaria și-a oferit ajutorul direct, pentru a prelua pacienți, mai ales după ce o nouă tragedie, cea de la Constanța, a arătat lumii cât de fragile sunt spitalele românești, și România ar putea apela și la un mecanism rapid de ajutor.
Totuși, autoritățile nu fac nimic din toate astea, dar trimit zilnic un bilanț al îmbolnăvirilor, deceselor și internărilor în ATI din ce în ce mai grav.
România e aproape de scenariul din Lombardia, cu spitalele excedate de bolnavi în stare gravă și un număr crescut de decese din cauza Covid 19, iar comisarii europeni pentru Ajutor umanitar și gestionarea crizelor și Sănătate au fost alertați, pentru a putea pregăti echipele și măsurile umanitare. De ce întârzie Guvernul să ceară ajutorul, chiar și după noua tragedie de la Constanța?
„Avem de toate” rămâne cea mai emblematică formă a cosmetizării instituțiilor românești, care a făcut ca drama de la Colectiv să ia proporții colosale: zeci de tineri au murit atunci, pentru că autoritățile de la București i-au lăsat pe medicii din țară să se descurce cu ce nu aveau pentru tratarea marilor arși. Nu au nici astăzi, așa cum nu au, tot astăzi, nici cum să-i salveze pe toți pacienții de Covid care necesită oxigen, intubare și o sală de ATI care să facă față încărcării suplimentare.
De ce întârzie România să ceară ajutor internațional, așa cum au făcut-o Italia, Croația, Franța, atunci când prioritatea era salvarea vieților omenești, nu orgoliul și calculele politice?
Și ce poate face concret Uniunea Europeană, pentru a întări capacitatea spitalelor din România, care deja sunt la capătul a două săptămâni de permutări între secțiile de ATI, pentru a mai câștiga timp și respirație pentru pacienți?
„Uniunea Europeană poate să suplinească ceea ce noi nu avem. În prima perioadă a crizei, nu aveam echipamente medicale și de protecție, acum sunt, dar s-ar putea ca în curând să nu mai avem generatoare de oxigen, ventilatoare, paturi de ATI, care pot fi suplinite prin acest Mecanism european de protecție civilă, care este făcut pentru crize de acest gen, și întărit puternic pentru genul acesta de situații”, explică europarlamentarul Nicu Ștefănuță.
Acesta a trimis o scrisoare celor doi comisari din CE care ar putea interveni.
„Eu am făcut un apel către cei doi comisari, pentru Ajutor umanitar și gestionarea crizelor și pentru Sănătate, sunt convins că au auzit și ei de gravitatea cifrelor de la noi și știu exact ce înseamnă.
Le-am scris o scrisoare acestora, pentru că eu cred că politicienii români fac un joc pierzător, în care ei zic că nu vor să arate gravitatea lucrurilor de la noi. Am scris această scrisoare pentru a-i alerta pe cei doi, să își anunțe echipele, eu cred că este inevitabilă declanșarea Mecanismului de protecție civilă.
Mă tem că suntem deja în scenariul Italian din Lombardia și nu va dura mult și vom vedea camioane încărcate cu oameni care au decedat și e teribil de trist că am ajuns aici”.
Spitalele nu au soluții la acest moment, la această incidență, nu avem de unde să scoatem personalul medical competent.
Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătății
Fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă spune că singura soluție pentru ca România să facă față imediat crizei sanitare este activarea Mecanismului de Protecție civilă al UE.
„Dacă vorbim de zilele următoare, este important să activăm Mecanismul european de protecție civilă, pentru că, cel puțin în această săptămână, nu ne putem aștepta la o scădere a numărului de cazuri care necesită spitalizare.
Mai ales apelul la resursa umană din Uniunea Europeană ar fi important să-l facem, pentru că principalul impediment în a avea mai multe paturi în Terapie Intensivă, operaționale pentru îngrijirea pacienților cu Covid 19, este lipsa personalului medical calificat, iar aici Uniunea Europeană poate să ajute.
Dacă vorbim de săptămânile următoare, este important să rezistăm transmiterii virusului și aici măsurile care restricționează accesul și participarea la anumite evenimente cu risc mare trebuie să fie implementate. Vorbim despre evenimentele sociale cu un număr mare de participanți, unde riscul de transmitere este unul mai mare.
De asemenea, trebuie continuate măsurile de distanțare fizică și trebuie reluată purtarea măștii în toate spațiile publice închise și deschise aglomerate.
Mecanismul european de protecție civilă e un mecanism funcțional, care s-a dovedit eficient și e bine să mergem pe aceste instrumente deja verificate.
Dacă este să vorbim de următoarele luni, e important să continuăm vaccinarea și să încercăm prin orice mijloace să creștem ritmul de vaccinare.
Mă refer la cuplarea măsurilor restrictive sau de relaxare cu rata vaccinării dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială, fie că vorbim de oraș, comună sau județ, deci legarea măsurilor nu de rata incidenței, ci mai curând de procentul persoanelor vaccinate din acea arie”.
Fostul ministru atrage atenția că, în acest moment în care transmiterea comunitară este atât de accelerată, vaccinarea nu poate fi unica soluție, fără să fie corelată cu restricții și cu degrevarea spitalelor.
„Vaccinarea contează pentru următoarele luni, nu mai contează pentru săptămâna aceasta sau pentru următoarele săptămâni, pentru că nu există timp pentru apariția imunității atât de repede.
Pe de altă parte, dacă vorbim de vaccinul Johnson&Johnson, observăm creșterea titrului de anticorpi din a doua săptămână, deci orice persoană care decide să se vaccineze acum își reduce riscul începând cu peste 10 zile.
Spitalele nu au soluții la acest moment, la această incidență, nu avem de unde să scoatem personalul medical competent.
Se pot suplimenta paturile de terapie intensivă, dar această suplimentare nu reprezintă o garanție că, în absența personalului medical calificat, pacienții vor fi îngrijiți corespunzător acolo. Din acest motiv este nevoie de activarea mecanismului de protecție, pentru a ajuta cu personal medical, mai ales acolo unde încărcătura este foarte mare, cum este Bucureștiul sau celelalte centre universitare mari care drenează foarte mulți pacienți severi.”.
Sprijin rapid, prin sistemul de alertă timpurie
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță amintește de un alt instrument rapid, al ONU, prin care România ar putea obține sprijin imediat de la alte state.
„Mai este ceva, un Mecanism de avertizare timpurie (Early Warning Rescue System), prin care un stat căruia îi lipsesc echipamente, le poate introduce în sistem și un alt stat european poate să răspundă la acest apel: „Spitalul din Sibiu nu are generatoare, eu, din Danemarca, ți le pot da, împrumut sau prin vânzare”.
Uniunea Europeană poate trimite și medici, dacă e nevoie și ai noștri nu mai pot face față”.
Tragediile așteptate ale României: cum evităm morțile inutile, cum au fost cele de la Piatra-Neamț, Balș, Constanța?
Fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă spune că spitalele au fost avetizate că trebuie să își ia măsuri suplimentare de precauție.
Mai mult, a demarat, în mandatul de ministru, un proces de evaluare, despre a cărui soartă nu mai știe. Cert e că, până în august, 70 de spitale fuseseră investigate și evaluate.
„Nu am așteptat să mi se aducă la cunoștință, ci am semnat un protocol cu cei de la Universitatea Tehnică de Construcții București, iar ei au început evaluarea activă a infrastructurii spitalicești în privința riscului de incendiu, al riscului seismic și al eficienței energetice.
Până în luna august, când am avut ultima întâlnire cu ei, erau deja evaluate 70 de spitale. Este un proces care merge mai lent, dar este făcut corect, de către experți, iar rezultatele vor sta la baza prioritizării investițiilor în sănătate. Cel puțin așa a fost gândit, acum nu știu ce se va mai întâmpla.
De menționat că, înainte de creșterea numărului de cazuri și de spitalizări, am transmis, prin direcțiile de sănătate publică, către toți managerii de spitale, indicații despre precauțiile, lucrurile de care personajul medical trebuie să aibă grijă atunci când lucrează în secțiile cu flux de oxigen, un important factor de risc pentru izbucnirea incendiilor”.
Ce este Mecanismul de protecție civilă al UE și cum funcționează
În 28 ianuarie 2020, imediat după declanșarea epidemiei de Covid 19 în China, Franța a activat Mecanismul de protecție civilă al UE, pentru a-și aduce acasă cetățenii aflați în Wuhan, epicentrul epidemiei.
O lună mai târziu, prin același mecanism a fost posibilă treimiterea a 25 de tone de echipamente de protecție în China, potrivit Comisiei Europene.
În luna aprilie 2020, două echipe medicale de urgență, din Norvegia și România, au ajuns în nordul Italiei, pentru a întări personalul medical de acolo, epuizat, cu resurse umane. Operațiunea a permis, de asemenea, și furnizarea de materiale și echipamente medicale Italiei de către Franța, Germania și Austria.
În luna iunie o echipă medicală din Italia a ajuns în Armenia, în urma activării Mecanismului de protecție civilă al UE.
Același mecanism european a permis furnizarea de măști Croației, Muntenegrului și Republicii Macedonia de Nord, în 7 august 2020.
De la debutul pandemiei, 23 de state au beneficiat de acest sprijin pentru sectorul medical.
La 10 mai 2021, Consiliul UE a adoptat un regulament de consolidare a Mecanismului de protecție civilă al UE. Astfel, au fost alocate fonduri în valoare totală de 1.263 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027 și până la 2.056 de milioane de euro pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecție civilă menite să contracareze impactul crizei provocate de Covid, prevăzute în Instrumentul de redresare al UE.
Mecanismul de protecție civilă a fost activat de peste 420 de ori începând cu 2001 și de 101 ori în 2021. Printre cazurile recente de activare s-au numărat:
- urmările ciclonului tropical Idai din Mozambic (2019)
- cutremurul din Croația (2020)
- incendiile forestiere din Albania, Grecia, Italia, Macedonia de Nord și Turcia (2021)
- situația de urgență privind sănătatea cauzată de COVID-19 (2020 și 2021)
Cum funcționează
Atunci când un stat membru mobilizează Mecansimul de protecție civilă, Comisia Europeană trimite prompt o notă statelor participante, pentru a ști dacă e posibil să vină în ajutorul țării aflate în dificultate.
Statele participante anunță ce pot face, prin Sistemul de comunicații și informații de urgență, apoi Centrul de coordonare a răspunsului la situația de urgență, inima acestui mecansim, coordonează acțiunile de sprijin.
Prin Mecanismul de protecție civilă, Uniunea Europeană oferă un cadru de coordonare și cooperare ca răspuns la pericolele naturale și dezastrele provocate de om, punând laolaltă capacitățile de răspuns ale statelor membre UE și ale altor șase țări participante - Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia.
Ajutor bilateral : Ungaria a transmis deja disponibilitatea de a prelua pacienți români
Şeful diplomaţiei ungare a anunțat, sâmbătă, că i-a trimis o scrisoare omologului său român, prin care a oferit ajutorul Ungariei.
Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a primit, luni dimineață, scrisoarea oficială trimisă de omologul său de la Budapesta, în care Ungaria oferă sprijin României pentru tratarea cazurilor grave de COVID-19, după incendiul de la Secţia ATI a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa.
"Scrisoarea a ajuns azi, am transmis-o și la Ministerul Sănătății și IGSU, care pot decide. Voi răspunde, desigur, și scrisorii", a spus Bogdan Aurescu, pentru Spotmedia.ro.
De altfel, IGSU este punctul de contact și pentru o eventuală cerere de activare a Mecanismului de Protecție Civilă al UE.
Duminică, medicul Cristian Oancea, managerul spitalului „Victor Babeș” din Timișoara, a vorbit despre cât de gravă este situația în sistemul sanitar din țara noastră. Marea problemă o reprezintă faptul că nu mai sunt suficiente paturi pentru Terapie Intensivă, tocmai de aceea, consideră că ar trebui să cerem ajutor țărilor din jur, ca să transferăm acolo pacienții cu Covid aflați în stare gravă.
Premierul Florin Cîțu refuză să ceară ajutor extern
Totuși, premierul Florin Cîțu nu vrea să ceară ajutor extern. Șeful Guvernului a precizat de curând că nu este nevoie deocamdată să fie activitat Mecanismul de Protecţie Civilă pentru spitale, însă a transmis managerilor de spitale că, dacă nu iau decizii rapide, vor fi schimbați.
Potrivit ultimei actualizări de luni, doar trei paturi ATI mai sunt disponibile în toată țara pentru pacienții Covid.
Iată cât de gravă este situaţia în ţară: