La Spitalul municipal din Câmpina situația este foarte gravă în acest moment. Numărul bolnavilor cu forme severe de Covid depășește capacitatea de tratament în condiții optime, cadrele medicale sunt suprasolicitate, iar numărul copiilor internați este de 4 ori mai mare decât în valurile precedente.
”Soluția ar fi vaccinarea și izolarea, două lucruri pe care românii (ca și bulgarii) le refuză, nu le pot înțelege cu mintea”, spune dr. Călin Tiu, managerul spitalului.
Continuăm seria de mărturii ale medicilor aflați în linia întâi a frontului deschis împotriva pandemiei de Covid-19 cu declarațiile medicului chirurg Călin Tiu, managerul Spitalului municipal din Cîmpina, pe care vă invităm să le citiți în continuare, completate cu pasaje audio:
Care sunt problemele la spitalul din Cîmpina?
La noi situația e extrem de ”încărcată”.
Pe de o parte, sunt mai mulți pacienți internați decât capacitatea calculată de noi pentru răspuns la Covid (mai exact, dimineață erau 98 de pacienți la 75 de paturi alocate).
Pe de altă parte, în spitalul nostru, pacienții internați sunt în forme deosebit de grave, pentru că spitalul are secție de Terapie Intensivă, are secție de Boli Interne cu gardă permanentă, are utilități de investigare 24 de ore din 24, astfel încât la noi sunt selectate cazurile de intensitate, gravitate mare.
Asta ne duce la o solicitare mult mai mare ca forță de muncă - sunt mult mai mulți angajați implicați în tratarea acestor pacienți, costurile sunt foarte mari și capacitatea de oxigen, de exemplu, este forțată la limită și peste limită, în sensul că, pe lângă două stații de producere a oxigenului, intervenim cu 40-60 de tuburi de oxigen în completare, în 24 de ore.
Situația este foarte gravă și mă tem că se va deteriora pe parcurs, pentru că medicii, și personalul în general, sunt și puțini, și extrem, extrem de solicitați.
Imaginați-vă că serviciul de urgență, care în momentul de față se ocupă și de Covid și de urgențe non-Covid, lucrează cu 5 medici non-stop. E suficient unul să facă Covid, de exemplu, sau să se îmbolnăvească și deja intrăm într-o mare, mare încurcătură.
Medicii din Terapie Intensivă sunt în concedii medicale, lucrăm cu medici din afară, care fac, la rândul lor, eforturi foarte mari să vină să ne țină gărzile și să îi ajute pe acești pacienți.
Situația este cumva fără precedent pentru că intensitatea acestui val 4 este mult peste a celor precedente. Experiența noastră de lucru în Covid, de un an și ceva, ne ajută foarte mult în acest moment, dar solicitarea este mult peste ce am întâlnit anul trecut sau în primăvară.
Care este situația copiilor bolnavi de Covid tratați în spital?
Spitalul Câmpina a fost declarat de la început spital cu secție de pediatrie Covid și secția noastră a funcționat (și încă mai funcționează) atât pentru pacienți Covid, cât și pentru pacienți non-Covid.
Diferența la acest val este că numărul copiilor cu Covid este cam de 4 ori mai mare. În valurile precedente nu ne-am atins niciodată limita paturilor. 13 paturi am izolat noi, dar funcționam cu 0,2,4 paturi. Acum avem 17-18. Iar noi nu avem în spital Terapie Intensivă Covid pentru copii.
Din fericire, aceste cazuri la copii nu au avut aspecte dramatice, cu unele excepții – am fost puși și în situația de a găsi ajutor pentru un copil cu Covid grav, la 2 luni; a fost rezolvată prin transfer la Brașov.
Deci pe zona de pediatrie impactul e mult mai mare și mai grav decât în valurile precedente.
Organizarea de circuite Covid și în alte spitale ar fi singura soluție?
Astfel de soluții sunt aproape de sinuciderea sistemului sanitar... Firește că putem să transferăm toate cabinetele și spitalele în sistem Covid, dna manager în momentul acesta de gravitate are dreptate.
Dar soluția este în altă parte, însă nu ne-o putem permite, din păcate: Soluția ar fi vaccinarea și izolarea, două lucruri pe care românii (ca și bulgarii) le refuză, nu le pot înțelege cu mintea. Și atâta timp cât nu vor merge să se vaccineze, nu vor respecta normele de izolare, vom suferi cu toții.
De ce nu ne vaccinăm? Pentru că ăștia suntem noi, românii, refractari, întotdeauna, la orice măsură luată.
Îmi amintesc versurile lui Topârceanu: ”Pentru ce să dau cu var?” Vă amintiți, vine agentul sanitar, îți recomandă să îți văruiești casa și răspunsul românului este ”De ce să dau cu var?!”.
Aici suntem: ”Vaccinează-te! Dar de ce să mă vaccinez?”
E foarte greu. Noi nu ne mai ocupăm de educație de 30 de ani la nivel de masă. Sunt mulți factori care ne-au adus în starea asta jalnică acum…
Pe de altă parte, dacă în urmă cu un an și jumătate autoritățile noastre erau extrem de active și prezente cu decizii, acum există un mare vid decizional și lucrurile sunt lăsate, cumva, de la sine să evolueze.
În mod sigur, într-un fel sau altul, se vor stinge. Vom vedea cu ce costuri….”
Află mai multe despre realitatea din spitale:
