România a ratat din nou ocazia să-și demonstreze generozitatea, umanitarismul și capacitatea de a ieși din marginalitate.
Ca întotdeauna în istorie, România așteaptă să vadă ce fac ceilalți și tot ce face este să se așeze declarativ în spatele celor mari. Se teme să aibă inițiative, să spună ceva sau să dea o mână de ajutor înainte să i se ceară.
Acum o săptămână, Forumul Judecătorilor din România și Asociația pentru Justiție au cerut Ministerului de Externe ajutor concret pentru magistrații din Afganistan, mai exact „să acorde vize în format electronic tuturor judecătorilor și procurorilor afgani a căror viață este pusă în pericol”.
Argumentele sunt la îndemâna oricui încearcă să facă ceva, pentru că, în ultimii 10 ani, au fost uciși și răniți zeci de magistrați, au explodat bombe în palatele de justiție din această țară în care Occidentul nu a putut face schimbări majore, au fost împușcați pe stradă judecători și procurori, chiar în perioada în care trupele americane și vestice erau încă acolo.
Diplomația de la București nu numai că nu a dat niciun răspuns public, dar nici măcar nu a încercat să vorbească la telefon cu magistrații români care au cerut sprijin.
În schimb, aceștia împreună cu o asociație de avocați din Polonia au convins Guvernul de la Varșovia să-i scoată rapid pe cei mai vulnerabili, în speciali pe femeile care au lucrat în magistratură.
Într-un interviu dat judecătorului Dragoș Călin, judecătoarea Tayeba Parsa mărturisea cu lacrimi în ochi că se așteaptă la execuții imediate printre colegele ei, fiindcă „talibanii cred că regulile Islamului interzic femeilor să fie judecător” și oricum „simplul fapt de a fi judecător al statului afgan este un motiv suficient pentru ca acesta să fie ucis fără vreun proces judiciar prealabil”.
De fapt, execuțiile magistraților au început chiar înainte de căderea Kabulului, dar între timp sunt căutați prin case.
O parte dintre magistratele afgane, inclusiv Tayeba Parsa, se află la adăpost în Polonia, la câteva zile după inițiativa judecătorilor și procurorilor români, care au găsit sprijin la Varșovia.
Diplomații de acolo s-au mișcat rapid și au înțeles cât de gravă e situația magistratelor afgane, n-au așteptat să vadă care e trendul internațional sau dacă cineva îi va mângâia pe cap pentru ce fac.
Bucureștiul a repatriat o parte dintre românii care lucrau în Kabul sub diferite umbrele internaționale și odată cu ei câțiva bulgari, dar acesta nu e doar un gest normal, ci și o datorie a statului față de cetățenii săi.
Dincolo de acest efort, atât de lăudat, pare cel puțin ciudat că liderii români nu au luat încă alte decizii, că președintele a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării abia pentru miercuri și că până atunci tot ce face România e să fie de acord cu NATO și Uniunea Europeană, fără să gândească vreo formula proprie de reacție.
Există apeluri disperate din partea femeilor instruite, care au pus umărul la dezvoltarea țării lor, sperând la fel ca Occidentul că într-o zi și Afganistanul se va transforma într-o țară normală, cu oameni educați, cu presă liberă și o justiție care nu se mai face cu pistolul mitralieră pe stradă.
Federația Internațională a Jurnaliștilor spune că a primit „sute de cereri de ajutor” din Afganistan și că cele mai vânate sunt femeile.
Un jurnalist de la Deutsche Welle hăituit de talibani a reușit să scape, dar o parte din familia lui a fost ucisă sau rănită.
Nimeni nu poate crede în bunele intenții ale insurgenților islamiști care au pus stăpânire pe Afganistan, iar liderii români, care au trimis ani de zile soldați acolo, ar trebui să știe ce e pe teren și ce urmează să se întâmple.
Din 2002, peste 30.000 de militari români au participat la misiuni în Afganistan la toate nivelurile, 30 au murit și mai mult de 200 au fost răniți. Armata Română și-a demonstrat loialitatea față de încercarea Occidentului de stabilizare și democratizare a Afganistanului.
Acum însă, liderii politici, diplomații și militarii ar trebui să aibă planuri urgente și punctuale de salvare a celor care au crezut în aceleași idealuri ca Vestul și care sunt carne de tun pentru talibani.
Reacția rapidă a Poloniei de scoatere a magistratelor din Kabul e exemplară, fiindcă orice viață salvată în fața teroriștilor care au pus stăpânire pe Afganistan devine o victorie.
România poate învăța multe din acest exemplu, nu doar despre umanitarism sau generozitate, ci și despre asumarea unor inițiative înainte să fie prea târziu, înainte de toate reuniunile internaționale, înainte ca răul să fie și mai rău.
Sabina Fati
Drept la replică de la MAE
MAE a emis un drept la replică la articolul DW de la mai sus, pe care îl redăm integral:
"MAE precizează că a menținut constant legătura cu cele două asociații menționate în articol pe tema sprijinului pe care România l-ar putea acorda magistraților din Afganistan.
Astfel, în urma apelului public al celor două organizații din 16 august 2021, prin acestea au solicitat MAE „să acorde vize în format electronic tuturor judecătorilor şi procurorilor afgani a căror viață este pusă în pericol”, directorul general al Departamentului Consular din cadrul MAE a intrat în contact, la aceeași dată, cu un reprezentant al uneia dintre asociații și a prezentat modalitățile prin care pot fi acordate vize, inclusiv faptul că sunt necesare date de contact și cereri concrete din parte persoanelor care au nevoie de astfel de vize, în caz contrar acestea neputând fi eliberate.
MAE precizează că până la data de 23 august nu au fost primite de către MAE niciun fel de date concrete sau solicitări din partea unor persoane din categoriile vizate.
La 18 august 2021, MAE a primit o petiție scrisă pe aceeași temă semnată de către reprezentanții Asociației Forumul Judecătorilor din România și Asociației Inițiativa pentru Justiție, prin care se solicita o întrevedere cu conducerea MAE în cursul săptămânii 23-27 august pentru a discuta “situația curentă din Afganistan şi modalitatea de cooperare în vederea ajutorării colegilor magistrați afgani”.
La aceasta s-a răspuns pozitiv în cel mai scurt timp, la data de 19 august, menționându-se disponibilitatea de a organiza întâlnirea de lucru în perioada cerută și pe tema menționată.
În vederea perfectării cu celeritate a întâlnirii solicitate, MAE a transmis toate detaliile de contact necesare.
Ca urmare a răspunsului MAE la petiție și a convorbirilor telefonice cu reprezentanții celor două asociații, care au avut loc duminică, 22 august 2021, întâlnirea a fost stabilită și a avut loc a doua zi, luni, 23 august, la sediul MAE.
La această întâlnire din a participat o delegație a conducerii MAE la nivel de secretar de stat și trei reprezentanți ai celor două asociații profesionale (2 judecători și 1 procuror).
Din discuțiile cu aceștia a rezultat îngrijorarea față de situația colegilor lor magistrați și juriștilor din Afganistan, în special în ceea ce privește femeile din aceste instituții.
Reprezentanții MAE și-au exprimat preocuparea în ceea ce privește asistența acordată unor categorii vulnerabile de cetățeni afgani, inclusiv magistrații, și au reconfirmat ca situația din teren este extrem de instabilă, iar din rațiuni umanitare și pe baza unor liste nominale și a unor proceduri de verificare și validare, în caz de nevoie iminentă, poate să fie sprijinită evacuarea fără să mai fie necesară obținerea în prealabil a vizei.
Atenția pe care MAE o acordă cetățenilor afgani aflați în situații de risc sau care fac parte din categorii vulnerabile (cum ar fi jurnaliștii sau magistrații), în vederea oferirii de asistență pentru evacuare și protecție, a fost reflectată, de altfel, în cadrul mai multor poziționări publice ale Celulei de criză interinstituționale.
De asemenea, în cadrul reuniunii extraordinare a miniștrilor de externe din statele NATO (20 august 2021), poziția României a fost clar exprimată cu privire la necesitatea ca situația umanitară din Afganistan să fie gestionată eficient și de a fi sprijinite acele segmente ale societății afgane care împărtășesc în continuare valorile democratice occidentale.
În cadrul reuniunii, miniștrii de externe aliați au acordat o atenție deosebită problemelor umanitare și riscurilor la care este expusă în prezent populația afgană, îndeosebi femeile și copiii, precum și persoanele care au făcut parte sau au sprijinit misiunile și activitățile NATO în Afganistan (comunicatul de presă transmis de MAE cu acest prilej este disponibil aici: http://www.mae.ro/node/56459).
Ulterior discuției de la sediul MAE din data de 23 august, reprezentanții celor două organizații au direcționat instituției în noapte de 23/24 august un număr de 6 (șase) solicitări de evacuare din partea unor magistrați afgani, împreună cu membri de familie.
La acest moment, solicitările se află în analiza autorităților reprezentate în Celula de Criză interinstituțională, fiind analizate posibilitățile de sprijin și urmând a fi formulate răspunsuri adecvate.
Anterior, în intervalul scurs de la apelul public al acestor asociații, respectiv adresarea petiției către MAE și desfășurarea întâlnirii la sediul MAE, nu au fost primite niciun fel de date concrete din partea acestora sau solicitări din partea unor persoane din categoriile vizate.
Așa cum a informat constant MAE, Celula de criză interinstituțională, convocată de MAE la 13 august 2021, a efectuat demersuri intense și complexe pentru identificarea, validarea și contactarea unor cetățeni afgani foști colaboratori ai trupelor române pe perioada desfășurării misiunii acestora în Afganistan, studenți bursieri ai statului român cu studii în derulare sau care au fost acceptați la studii în România, dar și cetățeni afgani din categorii vulnerabile în actualul context din Afganistan cum sunt jurnaliștii, precum și membri de familie ai tuturor categoriilor amintite mai sus.
Celula de criză interinstituțională este în contact cu cetățeni afgani aflați în această situație și acționează, împreună cu partenerii internaționali, pentru a le facilita evacuarea.
În perioada 16-22 august 2021, ca urmare a demersurilor Celulei de criză interinstituționale convocate de MAE la 13 august 2021, au fost evacuate în condiții de siguranță cu sprijinul Forțelor Aeriene Române 23 persoane, dintre care 16 cetățeni români și 7 cetățeni străini (5 bulgari, 1 britanic și 1 american) și a fost sprijinită evacuarea altor cetățeni români cu ajutorul partenerilor internaționali.
Aceștia se adaugă altor peste 30 de cetățeni români evacuați cu ajutorul unor parteneri internaționali ai României, ca urmare a demersurilor efectuate de Celula de Criză interinstituțională.
