Supravegherea sporită la frontierele Ungariei și Croației a deviat traseul prin care mii de refugiați și imigranți afgani încearcă să ajungă în Europa. Astfel, aceștia intră acum prin România.
Turcia, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria și Croația, ultima oprire către țările de destinație din Europa de Vest.
Acesta a fost, în cea mai mare parte din ultimul deceniu, traseul urmat de sute de mii de migranți fără acte și de refugiați sirieni, irakieni, afgani și din alte țări asiatice, pentru a căuta în Europa un refugiu împotriva opresiunii, mizeriei și războiului, scrie publicația spaniolă El Confidencial.
Însă de luni de zile perspectiva retragerii trupelor SUA din Afganistan, precum și vigilența în creștere de la frontierele maghiare și croate, au schimbat traseul pentru cei mai mulți dintre cei care încearcă să ajungă în Europa.
Dacă înainte erau sirienii care fugeau de război, acum sunt afganii care fug de asaltul talibanilor. Deși scopul este același, calea este acum diferită.
În loc să continue la vest de Serbia, în încercarea de a evita supravegherea sporită de la granițele Ungariei și Croației, majoritatea acestor imigranți aleg acum să intre în România. Ulterior, ascunși în camioane, ei trec granița cu Ungaria.
3.200 de tentative de trecere ilegală a frontierelor UE
În prima jumătate a anului 2021, agenția europeană de frontieră (Frontex) a identificat aproape 3.200 de tentative de trecere ilegală a frontierelor UE a afganilor, o creștere cu 41% față de anul precedent.
Totodată, cererile de azil în UE ale cetățenilor afgani au crescut pentru a treia lună consecutiv (cu 33%), conform celor mai recente date furnizate de Agenția Europeană pentru Azil (EASO).
Majoritatea refugiaților afgani s-au mutat în țările vecine, cum ar fi Iranul sau Pakistanul, dar mulți aleg să plece și în alte țări. Turcia construiește un zid la granița sa cu Iranul pentru a bloca ruta cea mai utilizată de migranți și refugiați.
"În urma evenimentelor recente din Afganistan, este foarte probabil ca presiunea migrațională la frontierele externe ale UE să crească.
Este, de asemenea, posibil ca imigranții afgani să încerce să găsească noi rute pentru a intra pe teritoriul Uniunii Europene", au spus reprezentanți din Frontex pentru El Confidencial.
Traseul românesc
Potrivit Poliției de Frontieră din România, numărul imigranților ilegali identificați în timp ce încercau să treacă frontierele țării în primele șase luni ale anului 2021 a fost de 8.758, cu 200% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020.
Într-un răspuns transmis către El Confidential, Poliția Română de Frontieră atribuie această creștere relaxării din acest an a restricțiilor impuse de pandemie.
Dar oferă și un alt motiv pentru a explica acest fenomen fără precedent în istoria recentă a României: „S-a schimbat direcția de deplasare pe ruta Balcanilor de Vest”.
Potrivit unor surse ale ONG-urilor și mărturiilor unor imigranți, cei care sunt reținuți la intrarea ilegală în România din Serbia solicită azil autorităților de la București pentru a evita deportarea.
Datele Comisiei Europene arată că numărul cererilor de azil din România a crescut cu 150% în primul trimestru al anului 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Doar Bulgaria, cu o creștere de 351%, a cunoscut o explozie mai mare a cererilor de azil. Aceste cifre sunt în contrast cu cele din Croația, unde creșterea a fost de doar 13% și, mai ales, cu cele din Ungaria, unde cererile de azil au scăzut cu 85%.
Imigranții nu vor în România
În aproape toate cazurile, acești imigranți și refugiați nu doresc să rămână în România sau în țările vecine.
Vor să-și continue apoi călătoria spre vest și să încerce să se stabilească în țări precum Austria, Germania sau Franța, unde au înființat comunități care îi susțin, iar ajutorul acordat refugiaților de către stat este mult mai atractiv decât în România.
Confruntați cu aceste circumstanțe, mulți dintre cei care cer azil evadează din centrele de primire din România, pentru a se întoarce în regiunea frontierei de vest.
În această zonă, care se învecinează cu Serbia și Ungaria, în special în Timișoara, imigranții se regrupează în clădiri abandonate pentru a-și continua călătoria clandestină.
Conform datelor Poliției de Frontieră, aproape toți imigranții ilegali prinși în timp ce încercau să părăsească teritoriul României au făcut asta pentru a intra ilegal în Ungaria.
Aproape toți ceruseră deja azil în România. Metoda preferată de a intra ilegal în țara vecină este ascunderea în remorcile camioanelor sau a altor mijloace de transport rutier.
„Imigranții sparg încuietoarea și intră noaptea în camion. Mulți șoferi fac greșeala de a nu se uita în remorcă înainte de a începe ziua de muncă”, a declarat pentru El Confidencial un șofer român de camion.
Dar imigranții nu își încearcă norocul doar strecurându-se în camioane. În prima jumătate a acestui an, Poliția de Frontieră română a „identificat peste 300 de contrabandiști” care încercau să faciliteze treceri ilegale în schimbul banilor.
Una dintre cele mai importante operațiuni a fost efectuată pe 29 iulie, când forțele de securitate ale țării au demontat o bandă internațională de contrabandă de migranți pe ruta Turcia-Grecia-Bulgaria / Serbia-România-Ungaria-Austria-Germania.
Această bandă avea legături în fiecare țară de pe traseu și era formată din cetățeni sirieni, irakieni, egipteni și români.
Migranţi ascunşi în TIR-uri la frontiera cu Ungaria
Numai în ultimele 24 de ore aproape 20 de migranţi din Afganistan şi Nepal au fost descoperiţi în timp ce încercau să iasă ilegal din România. Aceștia erau ascunşi în autocamioane cu mărfuri care plecau în Spaţiul Schengen.
Potrivit Poliţiei de Frontieră Arad, migranţii au fost descoperiţi în punctele de trecere a frontierei Vărşand, Nădlac II şi Borş.
Europa are nevoie de coridoare umanitare pentru refugiaţii afgani
Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a spus marți că Europa trebuie să creeze coridoare umanitare pentru a primi refugiaţi care fug din Afganistan şi pentru a evita fluxuri masive de imigranţi ilegali.
''Europa va trebui să se doteze cu coridoare umanitare şi să organizeze centre de primire, inclusiv pentru a evita fluxuri de imigranţi ilegali necontrolate. Sau cel puţin ar trebui să facă acest lucru ţările dispuse'', a spus Gentiloni.
Peste 500.000 de persoane vor fugi din Afganistan. Copiii vor plăti cu viața
Organizaţia umanitară internațională World Vision avertizează că nenumărați copii vulnerabili din Afganistan vor plăti cu viața pe măsură ce vor fi înghițiți de conflict.
Cu o viteză terifiantă, teritorii după teritorii cad sub controlul altor forțe, școlile sunt închise, alimentele dispar, iar numărul celor forțați să se refugieze crește, se arată într-un comunicat transmis SpotMedia.ro de World Vision România.
Familiile care se luptă deja să supraviețuiască sărăciei provocate de acest conflict, unei secete devastatoare și efectelor pandemiei de COVID-19 recurg acum la cele mai disperate măsuri de protejare a copiilor, inclusiv căsătoriile juvenile.
Citeşte mai multe despre situaţia din Afganistan:
