Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat luni, la Barcelona, că guvernul său va da marţi undă verde controversatei graţieri a celor nouă activişti catalani pro-independenţă condamnaţi la închisoare pentru tentativa de secesiune din 2017.
”Mâine (…) voi propune Consiliului de Miniştri graţierea a nouă condamnaţi pentru rolul lor în tentativa de secesiune”, a declarat liderul socialist în prestigiosul Gran Teatre del Liceu din Barcelona, informează France Presse.
Într-o punere în scenă atent orchestrată, Sanchez a declarat că ''guvernul spaniol a optat pentru reconciliere'' şi ''a crezut că această măsură de graţiere va deschide această cale'', în timp ce publicul cerea o ''amnistie'' completă.
În timp ce graţierea îi va scuti pe condamnaţi de restul pedepsei şi le va permite să iasă din închisoare, amnistia, de care guvernul nu vrea să audă, ar însemna ştergerea completă a infracţiunii, explică AFP.
Cea mai gravă criză politică din Spania
Tentativa de secesiune a bogatei regiuni din nord-estul Spaniei a fost una dintre cele mai grave crize politice prin care a trecut Spania de la sfârşitul dictaturii lui Franco, în 1975.
În pofida interdicţiei justiţiei, guvernul regional al liderului pro-independenţă Carles Puigdemont a organizat un referendum de autodeterminare, care a fost marcat de violenţe poliţieneşti care au făcut înconjurul lumii.
Câteva săptămâni mai târziu, Parlamentul catalan a declarat unilateral independenţa regiunii, provocând reacţia imediată a guvernului spaniol, aflat atunci sub conducerea conservatorilor, care a demis guvernul regional şi a pus regiunea autonomă sub tutelă.
Urmăriţi penal, liderii pro-independenţă, precum Carles Puigdemont, au părăsit Spania sau au ajuns în spatele gratiilor.
Condamnarea a nouă dintre ei, în octombrie 2019, la pedepse cuprinse între 9 şi 13 ani de închisoare, pentru răzvrătire, a dus la demonstraţii masive în Catalonia, dintre care unele au degenerat în gherilă urbană, în special în Barcelona.
Respinsă de Curtea Supremă care îi condamnase, graţierea lor nu este pe placul majorităţii spaniolilor. Potrivit unui sondaj recent realizat de institutul Ipsos, 53% dintre ei se opun, în timp ce în Catalonia o mare majoritate (68%) este în favoarea acesteia.
