Cristian Băcanu: Judecătorii au obligația să aplice Dreptul UE, chiar dacă ar fi mai călduț să aplice o decizie a CCR

Cristian Băcanu: Judecătorii au obligația să aplice Dreptul UE, chiar dacă ar fi mai călduț să aplice o decizie a CCR

Judecătorii au obligația să aplice Dreptul UE, chiar dacă riscă să fie cercetați de Inspecția Judiciară, precum judecătorul care a constatat, în mod corect, că SIIJ nu mai există. Și nu e în regulă că Inspecția Judiciară cercetează un magistrat pentru aplicarea unei hotărâri a CJUE în care ea însăși era parte, pentru că asta ”arată ca un act de presiune asupra magistraților”, spune deputatul PNL Cristian Băcanu.

În partea a doua a interviului acordat pentru cititorii Spotmedia.ro, avocatul Cristian Băcanu, secretar al Comisiei Juridice din Camera Deputaților și fost secretar de stat în Ministerul Justiției, vorbește despre situația magistratului din Argeș care a „îndrăznit” să interpreteze corect Constituția și legile în vigoare, aplicând decizia CJUE referitoare la Secția Specială de investigare a magistraților, contrar interpretării date ulterior de Curtea Constituțională și care l-a adus în vizorul Inspecției Judiciare.

Ce vor face magistrații români de acum înainte, în cazul în care vor avea de ales între a aplica decizia Curții de Justiție a UE și decizia contrară a CCR, ținând cont că art. 148 din Constituție statuează supremația Dreptului UE în fața celui intern?

Decizia CCR din speța SIIJ reprezintă un real pericol pentru întreaga construcție europeană. Este șocant ce se întâmplă - Interviu cu Cristian Băcanu (I)

”În legislația noastră națională încălcarea unei decizii a CCR reprezintă abatere disciplinară, iar încălcarea unei decizii a CJUE nu. Cu alte cuvinte, va fi cumva mai călduț să aplici decizia CCR în defavoarea deciziei CJUE, pentru simplul motiv că te simți acoperit – dar dacă faci asta, aduci prejudicii ordinii juridice naționale și ordinii juridice a Uniunii Europene. (…)
Eu cred că 99% dintre judecătorii din România sunt oameni corecți, principiali și care au muncit enorm ca să ajungă acolo unde sunt și tocmai acesta este motivul pentru care vor judeca în mod corect”, spune Cristian Băcanu în partea a doua a interviului pe care ni l-a acordat.

Spot: În acest moment, situația arată cam așa: Decizia CCR si motivarea ei apar în Monitorul Oficial și vor fi aplicate, în timp ce magistratul din Argeș este ”judecat” de Inspecția Judiciară, deși el a respectat normele Uniunii Europene, conform Constituției. Vor mai avea curaj judecătorii să facă ce a făcut colegul lor?

Eu cred că vor avea și vă spun și de ce: Când va fi cazul, va exista un conflict între decizia CJUE, pe de o parte, și decizia CCR, pe de altă parte. Iar judecătorii nu că pot, ci au obligația să aplice Dreptul UE, să dea curs celor două principii despre care v-am vorbit anterior – principiul supremației Dreptului UE și principiul efectului direct.

Spot: În ce fel de procese se poate ajunge în astfel de situații?

În tot felul de procese în care se discută ceva despre SIIJ, fie că vorbim despre dosare penale, fie că vorbim despre un cetățean care contestă un act dat de SIIJ etc.

Sunt tot felul de situații în care se poate întâmpla asta, nu am acum o analiză exactă. 

Spot: Dar e un fel de cerc vicios aici și, odată publicată motivarea CCR, judecătorul care va decide contrar ei riscă să fie anchetat de Inspecția Judiciară.

Așa este, dar dacă judecătorul este corect, va face ce am spus eu, adică va aplica dreptul UE în baza principiului efectului direct.

Iar eu cred că 99% dintre judecătorii din România sunt oameni corecți, principiali și care au muncit enorm ca să ajungă acolo unde sunt și tocmai acesta este motivul pentru care vor judeca în mod corect. 

Singura problemă, din păcate, este că în legislația noastră națională încălcarea unei decizii a CCR reprezintă abatere disciplinară, iar încălcarea unei decizii a CJUE nu.

Cu alte cuvinte, va fi cumva mai călduț să aplici decizia CCR în defavoarea deciziei CJUE, pentru simplul motiv că te simți acoperit – dar dacă faci asta, aduci prejudicii ordinii juridice naționale și ordinii juridice a Uniunii Europene.

Referitor la decizia de a declanșa din oficiu o anchetă în cazul de la Pitești, vreau să vă spun că există o practică unitară la nivelul Inspecției Judiciare, în sensul că ei nu intervin asupra modului de interpretare și de aplicare a legii, pentru că ar afecta principiul independenței instanțelor (aduc aminte că potrivit art. 124 din Constituție - „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii”) . Sunt foarte multe rezoluții de clasare ale unor plângeri formulate de justițiabili cu privire la modul în care s-au judecat anumite spețe. Inspectia Judiciară a spus: Noi nu suntem instanță care să judece o cale de atac, nu putem să intervenim asupra aprecierii judecătorului, care e suveran în aplicarea legii.

Iată însă că acum i-a lovit excesul de zel! Au declanșat imediat după pronunțarea instanței, din oficiu, o procedură de cercetare disciplinară, ceea ce nu este în regulă, arată rău pentru independența justiției.

Din exterior, arată ca un act de presiune asupra magistraților și mă îndoiesc că este de dorit așa ceva, pentru că este obligatoriu pentru un stat democratic ca justiția să fie percepută ca fiind independentă de către cetățeni.

Această percepție este extrem de importantă și, acolo unde percepția este schimbată, se pierde din încrederea în actul de justiție fiind totodată afectată chiar independența judecătorilor și procurorilor, care nu se vor mai simți apărați atunci când aplică legea în contra unor interese, indiferent de natura acestora.

Justiția nu este un serviciu popular, ea este un serviciu public tehnic, previzibil și corect și se bazează pe reguli științifice exact ca matematica sau fizica. Un judecător nu trebuie să se teamă să aplice o regulă, la fel cum unui matematician nu trebuie să îi fie frică să rezolve o ecuație al cărei rezultat nu este cel la care unii sau alții s-ar fi așteptat.  

Și să vă mai spun ceva: Inspecția Judiciară a fost implicată direct în speța de la CJUE.

CJUE a fost chemată să se pronunțe cu privire la conformitatea cu Dreptul UE a modului în care mandatul domnului Lucian Netejoru a fost prelungit prin OUG în epoca Tudorel Toader.

Ne aducem aminte că atunci era un blocaj la nivelul CSM, iar ministrul Tudorel Toader a emis o ordonanță de urgență prin care prelungea un mandat care, dacă nu mă înșel, expirase deja.

CJUE vine și spune, prin aceeași decizie (decizia privind SIIJ), că nu e în regulă ce s-a întâmplat, pentru că se încalcă independența magistraților și independența justiției când vine o autoritate executivă și intervine asupra modului de numire a inspectorului șef al IJ.

Ce face acum Inspecția Judiciară? Cercetează un magistrat care a făcut aplicarea unei hotărâri a CJUE în care Inspecția Judiciară era parte. Iarăși nu e în regulă!

Și îl cercetează fără să dea o explicație, fără să spună că ar fi constatat că există o aparență cu privire la o presupusă încălcare a unui articol de lege. Au venit doar cu o precizare în care spun că vizează niște norme de drept național, dar, pentru mine, este foarte subțire acea explicație. 

Spot: CSM l-ar putea apăra pe acel judecător de la Pitești?

Eu NU cred că vor face asta, cel puțin nu actualul CSM!

Amintesc că CSM este o instituție care funcționează după principii politice, chiar dacă acolo sunt mai ales magistrați. De ce spun asta? Pentru că oamenii sunt aleși, sunt votați, ei votează la rândul lor în CSM iar votul nu este justificat cum se întâmplă în cazul hotărârilor judecătorești. Apoi, îl avem acolo pe ministrul Justiției, care este un om politic etc. Asta e realitatea! 

Pe de altă parte, ne aducem aminte că CSM a fost reprezentat la CJUE în speța SIIJ și că a avut o poziție diametral opusă față de concluziile Curții de Justiție a UE; CSM și-a angajat un apărător (domnul Radu Chiriță) un domn avocat specializat în drept penal care spunea în fața Curții (l-am văzut, am fost acolo) că SIIJ apără statul de drept și independența magistraților. (N.n. domnul Chiriță era destul de plastic în acea perioadă și spunea că „Am şoricu’ extrem de gros şi mă doare în cur de astfel de critici”)

Prin urmare, ei NU sunt de acord cu desființarea SIIJ. De altfel s-a și văzut atunci când au dat avizul pentru proiectul de lege prin care urmează să se desființeze SIIJ; avizul CSM a fost unul negativ deși peste 80% din magistrații români doresc ca SIIJ să fie desființată.  

Citește în partea a treia a interviului acordat de Cristian Băcanu punctul său de vedere cu privire la șansele ca Secția Specială de investigare a magistraților să fie desființată cât mai repede posibil, după decizia CJUE.

Află mai multe despre acest subiect:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇