Deputatul PNL Alexandru Muraru a anunţat că Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului din România şi Memorialul „Închisoarea tăcerii” din Râmnicu Sărat vor fi finanţate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului din România
Potrivit lui Muraru, în cazul Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului din România, a fost desemnat proiectul câştigător în cadrul concursului de soluţii organizat pentru amenajarea expoziţiei permanente şi imobilului care găzduieşte sediul acestuia.
Muzeul va funcţiona în clădirea Banloc-Goodrich, situată pe Calea Victoriei nr. 218, după transferul acesteia, prin Legea nr. 174 din 2019, în administrarea Institutului "Elie Wiesel".
"Este important de menţionat efortul făcut de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, fiind practic promotorul acestui obiectiv. În urma demersurilor pe care le-am iniţiat în calitate de reprezentant special al Guvernului pe lângă Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, această investiţie, în valoare estimată de 38.7 milioane euro, va fi prinsă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, afirmă Alexandru Muraru, într-un comunicat de presă.
Clădirea care va găzdui viitorul muzeu va dispune de spaţii adecvate pentru programe culturale, ştiinţifice, educaţionale şi de agrement, respectiv săli pentru expoziţii temporare, săli de conferinţe, bibliotecă şi centru de cercetare, centru educaţional, spaţii de socializare, care vor augumenta impactul expoziţiei muzeale permanente.
Memorialul "Închisoarea tăcerii"
Muraru adaugă că al doilea obiectiv, Memorialul "Închisoarea tăcerii" Râmnicu Sărat, va fi prins la finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ca urmare a demersurilor sale.
"Închisoarea de la Râmnicu Sărat a reprezentat unul dintre punctele importante ale represiunii comuniste, regimul de izolare totală practicat contribuind la trista sa reputaţie. Costul operaţionalizării acestei investiţii a fost estimat la 10 milioane de euro. Avem deja exemple în state europene unde au fost realizate proiecte similare de transformare a fostelor închisori şi lagăre de muncă forţată în memoriale”, spune deputatul Alexandru Muraru.
Aici au fost închişi în perioada comunistă deţinuţi politici precum Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Victor Pogoneanu şi alţi membri marcanţi ai partidelor istorice.
În perioada 1955-1963, comandantul închisorii a fost Alexandru Vişinescu, condamnat în 2015 pentru crime împotriva umanităţii.
Cele două obiective vor avea ca scop valorificarea patrimoniului României, promovarea memoriei victimelor Holocaustului, dar şi conştientizarea populaţiei generale cu privire la ororile provocate de regimul comunist.
