15 scanere costisitoare luate pentru vămile României zac nefolosite de 5 ani. ANAF nu știe dacă le mai poate repara, dar și-a mai cumpărat altele noi

15 scanere costisitoare luate pentru vămile României zac nefolosite de 5 ani. ANAF nu știe dacă le mai poate repara, dar și-a mai cumpărat altele noi

ANAF și-a luat scanere noi pentru vămi, deși încă nu știe ce va face cu alte 15 dispozitive, cumpărate cu o mulțime de bani publici și pe care le ține degeaba de 5 ani.

Cum România asigură parte din granița de est a Uniunii Europene, în vămi e nevoie de echipamente performante pentru depistarea mărfurilor de contrabandă.

În context, în prima parte a anilor 2000 a început dotarea Direcției Generale a Vămilor din cadrul ANAF cu scanere mobile. Vorbim, practic, despre dispozitive de mari dimensiuni care arată ca niște porți și care scanează vehiculele care trec prin vamă, pentru a depista mărfuri de contrabandă, cum ar fi banii, țigările, drogurile de mare risc etc.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

În 2002-2003, Banca Mondială a cumpărat 3 scanere de tip Mobile Imaging Systems (MIS), de producție americană, potrivit unui răspuns formulat de ANAF la solicitarea SpotMedia.ro.

Ulterior, a început achiziția de scanere mobile de tip Roboscan, produse de MB Telecom, firma omului de afaceri Mircea Tudor.

În 2008, Ministerul Administrației și Internelor (actualul MAI – n.red.) și Oficiul de Plăți și Contractare Phare au cumpărat 5 scanere Roboscan 1M prin intermediul programului Phare Ro 2005/017 – 553.03.02.01.

ANAF nu ne-a comunicat prețul scanerelor, susținând că nu le-a cumpărat, ci doar le-a primit de la instituțiile care au făcut achiziția.

În anexa HG 706/13.07.2011 prin care s-a aprobat achiziția scanerelor se menționează, însă, că valoarea estimativă aprobată pentru plata scanerelor era 16.377.000 de lei. Asta înseamnă că un scaner costa circa 3,2 milioane de lei, cu tot cu TVA.

Ulterior, în 2010, ANAF inițiază o licitație publică la care s-a înscris o singură societate: MB Telekom. Potrivit ANAF, la acel moment s-a cumpărat încă un scanner de tip Roboscan 1M. Prețul întregii achiziții a fost de 34.799.323 de lei. Dar potrivit documentației din Sicap, ANAF a cumpărat atunci mai multe dispozitive pentru vămi.

În ciuda solicitării noastre, ANAF nu a menționat care a fost prețul scanerului Roboscan 1M.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta integral anunțul de atribuire.

Tot în 2010, dar printr-o altă licitație, Autoritatea Națională a Vămilor a cumpărat de la aceeași societate MB Telecom 3 scanere și software pentru vămi în valoare totală de 35.886.000 de lei.

Potrivit documentației din Sicap, din suma totală, prețul celor 3 scanere a fost 26.393.402 lei. Cu alte cuvinte, prețul la care s-a cumpărat un scaner s-a ridicat la 8.797.800 de lei.

Iar în 2012, tot Autoritatea Națională a Vămilor și-a cumpărat alte 3 scanere Roboscan 1MC, dar și servicii de instruire pentru 12 persoane care să le folosească. Totul printr-un contract de 21.670.500 de lei.

Ce s-a întâmplat cu cele 15 scanere?

Scanerele au funcționat câțiva ani, dar cu întreruperi lungi și dese. În ciuda faptului că am solicitat numele societății care s-a ocupat de mentenanța echipamentelor, ANAF a refuzat să ni-l comunice.

Anterior, însă, operatorul care a vândut scanerele – adică MB Telecom – a comunicat pentru autorul acestui text că s-a ocupat de service până în anul 2016.

Dar – a mai transmis MB Telecom – autoritățile române au plătit puțin pentru mentenanță. Mai exact, într-un ghid al Organizației Mondiale A Vămilor se menționează – potrivit MB Telecom – că, anual, costurile de service se ridică la 5-10% din valoarea unui scaner. Dar la noi s-au alocat sub 2% din aceste sume.

În plus, în repetate rânduri și în mod greu de explicat, scanerele erau lovite cu mașina, deși prin zona lor viteza de circulație era de doar circa 5 km pe oră.

Nu în ultimul rând, MB Telecom a transmis că între momentul constatării unei defecțiuni și momentul în care se apela la serviciile de reparații treceau câteva luni. Iar asta făcea ca orice defect minor să blocheze scanereul pentru perioade lungi de timp.

Cu alte cuvinte, scanerele au fost mai mult stricate. Iar din 2016, niciunul nu mai funcționează.

La solicitarea noastră formulată în baza Legii 544/2001, ANAF ne-a comunicat că ”în lipsa asigurării serviciilor de manipulare nu a fost posibilă prelungirea autorizației de utilizare (emisă de -n.red.) Comisia Națională pentru Controlul Activității Nucleare”.

Din informațiile noastre, ANAF a lansat mai multe proceduri de achiziție pentru manipularea scanerelor, dar niciuna nu a fost dusa la bun sfârșit.

Am sunat pe 29 martie la biroul de presă al ANAF și am întrebat cine se face vinovat pentru că nu s-au asigurat serviciile de mentenanță. Cu alte cuvinte, am cerut un detaliu despre un răspuns neclar pe care instituția oricum ni l-a trimis mai târziu decât prevedea legea 544/2001.

Ne-a răspuns la telefon o salariată care a evitat să se recomande și care ne-a spus că ”nu știe cu cine credem noi că vorbim”, că ”nu facem analiză cu pixul pe text” și că dacă vrem clarificări, să le solicităm tot în scris. Și să facem bine să le așteptăm, pentru că vorbim ”despre un răspuns pe care, totuși, l-am primit”.

La solicitarea noastră, salariata biroului de presă al ANAF nu a putut identifica niciun temei legal în baza căruia ar trebui să cerem ”clarificări” în urma unui răspuns neclar primit în baza Legii 544/2001.

Cert este că scanerele mobile nu sunt folosite din anul 2016. Și nici nu se știe când sau dacă vor mai fi puse vreodată în funcțiune.

Mai ales că ANAF și-a mai luat un rând de scanere, între timp.

Câte scannere noi și-a luat ANAF, cât a plătit pe ele și unde s-au dus banii

În cursul anului 2019, ANAF a încheiat două contracte având ca obiect furnizarea de echipamente de control necesare dotării echipelor mobile aparținând autorității vamale în cadrul proiectului Creșterea rolului echipelor mobile în prevenirea și combaterea contrabandei și a fraudei vamale în vederea protejării intereselor economice naționle și comunitare, finanțat de Comisia Europeană, în cadrul programului Hercule III (…)”.

Potrivit unei prezentări a proiectului de pe site-ul ANAF, s-a dorit cumpărarea a 6 scanere cu raze X, dar și altor echipamente pentru detecția contrabandei: 2 kituri de profil și 20 de endoscoape. Totul, la prețul de 399.000 de euro. Din această sumă, 312.900 de euro sunt bani europeni, iar restul e cofinanțare asigurată de ANAF.

SpotMedia.ro a identificat, în Sicap, o licitație deschisă finalizată cu atribuire pentru aceste echipamente. Mai exact, contractul în valoare de 982.512 lei pentru livrarea celor 6 scanere a fost câștigat de societatea AMS 2000 Trading Impex SRL.

Potrivit portalului de informații de business listăfirme.ro, AMS 200 Tranding Impex SRL este deținut de Sunstrig LTD, înregistrată în Cipru. În 2018, însă, printre asociații AMS 2000 Trading Impex SRL figura și Hof Yacoov.

Potrivit unei investigații a jurnaliștilor de la G4 Media, Hof Yacoov a fost în centrul unui scandal internațional de trafic de embrioni umani, care a pornit de la o investigație a BBC.

De asemenea, Liviu Dragnea ar fi favorizat această societate, printr-un act legislativ, a transmis G4Media.

Potrivit Sicap, AMS 2000 Trading Impex SRL a primit anul trecut 2.000 de contracte prin atribuire directă de la companii și instituții de stat pentru dispozitive și materiale medicale. Iar în primele 3 luni din acest an, compania a primit deja aproape 800 de încredințări directe.

În ciuda solicitării SpotMedia.ro, ANAF nu a menționat clar dacă aceste scanere sunt în uz, în acest moment și nici în ce vămi ar fi ele folosite.

Ce se va întâmpla cu scanerele cumpărate în perioada 2002 – 2012

În luna iunie 2020, Ludovic Orban – pe atunci premier al României – a declarat că ANAF și-a luat scanerele pe post de mobilier.

La solicitarea SpotMedia.ro, ANAF a transmis că, momentan, folosește un singur scaner fix aflat la Constanța pentru depistarea mărfurilor de contrabandă. Dintre cele mobile, niciunul nu e pus în funcțiune.

Și momentan nici nu se știe ce se va întâmpla cu ele.

”În prezent, documentele aferente procedurii de achiziție având ca obiect servicii de manipulare pentru echipamentele de control vamal nedestructiv (mentenanță, reparații, casare) prin încheierea unui acord cadru, sunt în curs de aprobare, urmând a se iniția procedura de achiziție publică și, în funcție de oferta care se va depune, se vor reoperaționaliza doar acele echipamente care nu au depășit durata normală de viață și nu se casează”, a transmis ANAF la solicitarea SpotMedia.ro.

Instituția nu a precizat nimic despre eventuale termene în care s-ar putea lansa licitația.

Iar dacă pregătirea actelor mai durează mult, cu siguranță că 12 dintre scanere – si anume cele Roboscan 1M și 1MC – își vor depăși peridoada de viață, estimată de producător la 10 ani.

Și atunci vor putea fi casate, deși au fost cumpărate cu bani publici și n-au fost folosite decât foarte puțin. Cu toate că am solicitat, ANAF a refuzat să ne comunice câte ore a funcționat fiecare dintre scanerele pe care le ține degeaba pe inventar de 4 ani deja.

Citește și:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖