Medicul Bogdan Tănase, noul manager al Institutului Oncologic Bucureşti, a anunțat că cele două clădiri aflate în paragină de ani în şir de la Institut vor fi renovate şi vor asigura servicii de paliaţie şi cazare pentru pacienţii oncologici care ajung aici.
În acelaşi timp, dr. Tănase are planuri concrete şi pentru asigurarea aparaturii moderne atât de necesare pacienţilor.
Astfel, după doi ani, institutul ar putea avea patru acceleratoare, în loc de trei, câte există acum.
Centrul de Paliaţie şi „hotelul” pentru pacienţi, două proiecte majore pentru viitorul apropiat
„Sunt două clădiri care aparţin Institutului Oncologic şi care sunt destul de degradate pentru că nu au fost folosite, una a fost folosită cu scopul de biobază, dar nu mai este de actualitate, şi alta care a fost gândită să fie un fel de fabrică cu citostatice, dar practic nu a funcţionat niciodată şi timp de 30 de ani nu a făcut altceva decât să se degradeze.
Referitor la primul corp de clădire despre care am spus, există un proiect aproape finalizat, trebuie livrat luna asta, pentru transformarea acelui corp de clădire într-un centru de paliaţie pentru pacienţii oncologici, respectiv extinderea la primul nivel al lui a spitalizării de zi oncologie, lucru pe care îl consider absolut necesar, iar referitor la celălalt corp de clădire, proiectul este de a face un hotel pentru pacienţi, mai ales pentru pacienţii care fac radioterapie în regim ambulator.
Primul proiect este aproape finalizat, trebuie să găsim acum sursa de finanţare, la celălalt urmează să începem proiectul şi apoi să găsim sursa de finanţare, la cel cu hotelul”, a explicat medicul Bogdan Tănase.
„Pe termen lung, obiectivul nostru trebuie să fie acela ca Institutul Oncologic să redevină ceea ce a fost altădată şi din păcate a scăzut un pic, să fie instituţia care conduce sau dă tonul în oncologia românească. Şi când spun oncologie, mă refer atât la oncologia medicală, cât şi la radioterapie, chirurgie. Chiar dacă sunt alte unităţi mai performante decât noi, trebuie să ne recăpătăm locul pe care îl merităm de drept.
În plus, ce ar trebui dezvoltat, iarăşi, pe termen lung, este cercetarea.
Orice institut are şi o parte de cercetare care există în momentul ăsta, dar trebuie revigorată activitatea cercetării din institut, pentru a se atinge cu totul alte standarde decât sunt în momentul de faţă”, a adăugat specialistul.
A scăzut timpul de așteptare şi apar programările online
Noul manager al IOB a reuşit să diminueze timpul de aşteptare din faţa unităţii sanitare. În mod normal, în fiecare zi de luni, la poarta Institutului se strâng peste 200 de pacienţi.
Pe viitor, aceştia vor putea să depună documentele medicale pe o platformă online.
„Am detaşat în prima parte a zilei mai mult personal la triaj, dar vom organiza în aşa fel triajul încât să evităm pe cât posibil, evitat sută la sută nu sunt convins că se poate, se ajunge aici pentru că ziua de luni este foarte specială, pentru că toţi pacienţii care vin la tratament, în special cei care vin la tratament citostatic, vin luni ca să se testeze sau ca să-şi completeze investigaţiile, când spun toţi înseamnă peste 200 de pacienţi, e un număr destul de mare şi într-un interval orar destul de strâns, fiindcă toţi practic până în 11 trebuie să-şi completeze aceste analize, încercăm să organizăm cât ai bine triajul pentru pacienţi.
Dacă pandemia ne-a învăţat ceva este faptul că putem folosi telemedicina pentru a acorda îngrijiri medicale pacienţilor, mai ales că pacienţii oncologici au în general toate documentele făcute, investigaţiile făcute, iar dacă nu le au, noi putem foarte uşor pe o cale din aceasta virtuală să le transmitem ce au de făcut pentru a-şi completa dosarul.
Am mai multe proiecte care vor fi puse în practică în viitorul apropiat. Primul este refacerea site-ului Institutului şi aducerea lui la standarde moderne, fiindcă site-ul este vechi de cel puţin 5 ani. Tot pe site aş vrea, cum au şi alte spitale, să facem o platformă de programări aşa încât pacienţii să se poată programa online, pentru a evita pe cât posibil cozi, înghesuieli şi alte lucruri de genul acesta care s-au mai întâmplat şi se vor întâmpla fără doar şi poate, şi pentru un acces mai uşor al pacienţilor.
În plus, există la momentul acesta dezvoltatori it care oferă nişte platforme destul de bune zic eu, pentru că pe aceste platforme noi putem face inclusiv ceea ce se cheamă întâlniri multidisciplinare, între toţi specialiştii implicaţi în îngrijirea pacientului, pe platforma respectivă se pot încărca documentele medicale, iar specialiştii pot vorbi, pot lua o decizie fără să fie fizic prezenţi toţi în sala de şedinţe.
În ultimul timp, noi am încercat să implementăm ceea ce este absolut necesar în îngrijirea pacientului oncologic, şi anume cazurile oncologice să fie discutate în aceste comisii multidisciplinare pentru a asigura o mai bună decizie terapeutică, dar şi pentru a instrui pe toţi cei care participă la aceste întâlniri multidisciplinare, acesta este standardul internaţional şi trebuie să ne aliniem şi noi la el”, a explicat dr. Bogdan Tănase.
Brahiterapia 3D
Brahiterapia 3D , o metodă ultramodernă de tratament al cancerelor ginecologice, dar şi încă un accelerator în afară de cele trei existente sunt printre priorităţile noului manager.
„Sunt două acceleratoare care au 8 ani vechime, mai au teoretic încă doi ani de utilizare, dar vom încerca, înainte, să găsim o soluţie fie de a upgrada, fie de a schimba aceste două acceleratoare.
Pe lângă acestea există un accelerator foarte modern, face nişte metode de radioterapie modernă, încercăm să instruim personalul ca să facă aceste metode, aici mă refer la IMRT şi stereotaxie (stereotaxia este un tratament radioterapic de înaltă precizie, în unele cazuri este o alternativă viabilă la intervenţia chirurgicală. IMRT este o metodă de radioterapie avansată care permite administrarea unor doze mari cu o toxicitate redusă - n.red.).
Avem un tomograf de plan care este de abia venit prin programul cu Banca Mondială, este instalat din luna februarie şi funcţionează, ce vom mai face este să facem brahiterapie, care este o metodă specială de radioterapie, aplicabilă în mai multe tipuri de cancer dar în principal în cancerul de col uterin, am avut un hiatus în furnizarea acesteia, dar vom încerca să-i dăm drumul din nou, ce făceam noi era de fapt brahiterapie 2D, vom relua lucrul ăsta, dar vom încerca să facem şi 3D, o metodă potenţial mai bună, deci toate aceste lucruri se vor face, şi probabil vom mai avea un accelerator, în total patru acceleratoare, la capătul unei perioade de doi ani institutul va funcţiona pe patru acceleratoare, în sensul în care două vor fi relativ noi iar două vor fi fie upgradate fie nou-nouţe, cred că situaţia asta se va rezolva”, a anunţat noul manager al Institutului Oncologic Bucureşti.
Dr. Bogdan Tănase: Trebuie să completăm în primul rând necesarul de asistenţi medicali
Servicii absolut necesare îngrijirii complexe a pacientului oncologic, dar şi suplimentarea personalului medical din unitatea sanitară se mai află pe lista planurilor de dus la bun sfârşit.
„Mi-aş dori să dezvoltăm servicii pe care acum nu le furnizăm, de exemplu, servicii de gastroenterologie într-un compartiment, sau de pneumologie într-un compartiment dedicat, pe care le cred absolut necesare pentru o îngrijire completă şi complexă a pacientului oncologic, sper că voi putea să le realizez.
Există nevoie de personal ca în orice spital din România, sistemul este ca o piramidă, medicii sunt foarte importanţi, dar există echipa medicală şi medicii trebuie susţinuţi de asistenţii medicali, infirmiere, îngrijitori, iar noi ce trebuie să completăm este necesarul de medici dar în primul rând necesarul de asistenţi medicali, de infirmiere, îngrijitori, fiindcă fără aceştia nu vom putea furniza o îngrijire medicală de calitate”, spune managerul IOB.
Medicul Bogdan Tănase a explicat şi faptul că unitatea sanitară funcţionează acum într-o clădire robustă şi că nu este nevoie de un alt sediu. Este nevoie însă de investiţii strict în reabilitare.
„Clădirea institutului nu este veche, a fost dată în folosinţă acum 30 de ani, compartimentarea institutului este foarte bună, avem saloane care au toaleta lor, sunt saloane de două sau trei paturi , nu sunt la standardele din anii 50, 60, 70 , cum au majoritatea spitalelor, cu saloane de 6 paturi, de 8, cu o singură baie pe secţie.
Cu o investiţie minimă în reabilitare, clădirea noastră poate funcţiona destul de bine pentru încă 20 de ani. Este necesară o investiţie strict în reabilitare, dar structura este foarte bună şi cred că trebuie exploatată la maximum”, spune dr. Tănase.
Dr. Tănase: Epidemia a îngreunat şi mai mult accesul la serviciile medicale de diagnostic şi tratament
Depistarea cancerelor din timp este esenţială. Datele recente publicate de INSP arată că în România au fost diagnosticaţi mai puţin cu 10.000 de bolnavi de cancer în 2020 faţă de anul 2019. Cei mai mulţi vor ajunge în spitale cu faze avasate de boală.
„Institutul şi-a continuat activitatea în pandemie, dar, este adevărat, numărul pacienţilor a scăzut, oamenii pur şi simplu nu au mai căutat serviciile medicale din cauze multiple, fie accesul a fost îngreunat, foarte multe spitale au fost transformate în spitale suport Covid, fie pur şi simplu le-a fost frică să iasă din casă, să se ducă la doctor, să caute ajutor pentru nişte simptome de care suferă.
Oricând, porţile noastre sunt deschise, îi vom primi oricând, încercăm să asigurăm îngrijire de cât mai bună calitate iar comunicarea, acest gen de telemedicină pe care sigur îl practicăm în momentul ăsta neorganizat prin diversele platforme de comunicare este o soluţie, chiar dacă temporară, şi poate fi o poartă spre îngrijiri medicale de calitate.
Oferim şi servicii de diagnostic, de endoscopie bronşică, digestivă, de tomografie şi diverse alte servicii care fac apanajul ambulatorului. Nu suntem o instituţie cu secţii de medicală unde pacienţii să fie internaţi şi trecuţi prin diverse investigaţii, în general la noi se internează pacienţi pentru tratament.
Este de dorit ca toate cancerele să fie depistate într-o formă incipientă, din păcate este un deziderat pe care sisteme mult mai evoluate decât al nostru nu-l pot realiza, noi trebuie să fim conştienţi de faptul că obectivul nostru ca şi sistem în momentul de faţă este să oferim îngrijire pacienţilor aşa cum sunt ei în momentul de faţă.
Normal că un pacient nediagnosticat sau care evită diagnosticul va însemna o cheltuială mult mai mare pentru sistem, iar pentru el consecinţele sunt incalculabile, trebuie să tindem spre un ideal, dar trebuie să fim pregătiţi pentru realitate, iar realitatea în România înseamnă că oricum accesul la servicii medicale de diagnostic de înaltă performanţă şi de tratament era oricum greu, iar epidemia asta nu a făcut decât să-l îngreuneze şi mai mult, şi pe termen lung probabil că vor apărea costuri generate de lucrul ăsta”, a explicat dr. Bogdan Tănase
Dr. Tănase: Vreau ca uşa mea să fie tot timpul deschisă
Transparenţa şi comunicarea permanentă cu toţi colegii, primul gând imediat ce a fost numit manager.
„Ce aş dori să schimb şi ce am făcut foarte clar din primul moment este că ceea ce fac eu voi încerca să fie foarte transparent şi, pe de altă parte, vreau ca uşa mea să fie tot timpul deschisă şi să comunic cu personalul, indiferent care sunt problemele, şi dacă stă în puterea mea, le voi rezolva”, a spus dr. Tănase.
Medicul chirurg de chirurgie toracică şi chirurgie generală Bogdan Tănase este preşedintele Alianţei Medicilor şi este unul dintre primii medici care în anul 2015 au vorbit public despre faptul că nu există condiţii în spitalele noastre pentru tratarea răniţilor de la Colectiv, asta chiar dacă autorităţile din sănătate de la acea vreme susţineau că acest lucru este posibil. El a fost numit anul trecut în funcţia de director medical al Institutului Oncologic Bucureşti.
