Criza politică din Moldova trebuie tranșată de popor la alegeri anticipate sau referendum. Așa a reacționat președintele Maia Sandu, după ce CC i-a anulat decretul de desemnare repetată a Nataliei Gavrilița în funcția de premier.
Șefa statului a dat de înțeles că nu va desemna niciun candidat al majorității parlamentare constituite în jurul socialiștilor și le-a sugerat celor din Parlament, care o contestă, să înceapă să mediteze asupra posibilității suspendării președintelui:
"Nu o să stau să mă uit cum frăția penalilor nu vrea să lase țara din mână și semnează alianțe la fel de ușor cum și-au umplut propriile buzunare. La anticipate sau la referendum, oamenii vor decide viitorul lor și al țării", a menționat președintele.
"În continuare, oamenii trăiesc sub blestemul unui parlament care a ajuns o piață politică în care se vând deputați, se cumpără deputați, se sechestrează și se răpesc deputați.
Și iată, acești deputați, care se vând, care se finanțează din bani murdari, care slujesc clanuri oligarhice, vor să ne salveze - ne spun că e nevoie de guvern temporar care să salveze țara. Așa-zisa lor majoritate nu are nimic în comun cu salvarea țării. Țara trebuie salvată de hoți", a menționat Maia Sandu.
"Totul are o limită, iar Moldova are, cu disperare, nevoie de un nou început, de un parlament cinstit și dedicat țării și de un guvern de profesioniști care să fie susținut de o majoritate adecvată.
Nu poți clădi o casă trainică pe o fundație putredă. Eu le-am promis oamenilor că o să facem ordine în țară, că o să reformăm justiția, că o să pornim o luptă adevărată împotriva corupției. Pentru asta m-au votat.
Nu avem dreptul să permitem recapturarea statului. Poporul e deținătorul real al puterii în stat și este cel care poate să tranșeze această situație", a conchis Maia Sandu.
Curtea Constituțională nu a dat dreptate nici uneia dintre părți
Marți, 23 februarie, Curtea Constituțională a anulat decretul de desemnare repetată a Nataliei Gavrilița în calitate de candidat la funcția de prim-ministru și a cerut fracțiunilor parlamentare și președintelui să poarte noi consultări, pentru a se evita un blocaj constituțional.
Imediat, opozanții de stânga ai Maiei Sandu au început să pună presiune pe Președinție, insistând asupra candidaturii PSRM-Șor, Mariana Durleșteanu. Liderul PSRM, Igor Dodon, a amenințat inclusiv cu proteste.
Platforma DA (care, conform sondajelor, nu ar mai accede în Parlament în eventualitatea anticipatelor) de asemenea vrea un guvern temporar și ca acesta să fie condus de Andrei Năstase.
După hotărârea de ieri a Curții Constituționale, Năstase a reiterat că Platforma DA vrea să-și asume un "guvern minoritar pro-european, capabil să gestioneze cele mai stringente probleme ale oamenilor" și să organizeze alegeri anticipate libere și corecte.
Majoritate fără Șor și fără Durleșteanu... poate cu Năstase în calitate de candidat desemnat
Democrații, care, conform sondajelor, tot nu ar mai accede în Parlament, vor și ei "un guvern de echilibru, care ar asigura menținerea direcției pro-europene".
În susținerea opțiunii lor, atât cei din Platforma DA, cât și cei din PDM jonglează cu pericolul iminent al instalării unui guvern PSRM-Șor și consideră că, după hotărârea de marți a Curții, Maia Sandu nu mai poate refuza desemnarea unui candidat propus de "o majoritate parlamentară formalizată".
Așa că sugerează o majoritate fără deputații din Partidul Șor și un alt candidat decât Mariana Durleșteanu.
După briefingul susținut de către președintele Maia Sandu, în care a dat clar de înțeles că nu va desemna niciun candidat al vreunei majorități, "pentru că în acest parlament nu există 51 de deputați care să susțină lupta împotriva corupției", retorica liderilor politici s-a radicalizat.
În timp ce socialistul Igor Dodon o numește "uzurpatoare" pe Maia Sandu, Andrei Năstase a spus că Curtea Constituțională a apărat legea și că toți trebuie să fie egali în fața legii, indiferent cum se numesc sau ce funcție vremelnică ocupă în stat.
Toate soluțiile posibile duc la anticipate
Potrivit analistului politic Igor Boțan, Curtea Constituțională va avea, în cele din urmă, misiunea să genereze o soluție.
El susține că, după declarația de marți a Maiei Sandu, alegerile parlamentare anticipate reprezintă unica soluție de ieșire din criză, iar acestea ar urma să aibă loc în luna iunie 2021:
"Maia Sandu se comportă ca un șef de stat care vrea să devină lider național. Ea pune problema tranșant – ori eu, ori Parlamentul. Curtea Constituțională va trebui să rezolve problema. Și ea poate fi soluționată simplu și elegant.
După refuzul Maiei Sandu de a desemna candidatura acestei majorități, cel mai probabil cineva se va adresa Curții Constituționale. În situația în care șeful statului refuză să semneze decretul de desemnare, Parlamentul trebuie să înceapă procedura de suspendare a șefului statului.
Dacă Parlamentul nu începe această procedură, Curtea va trebui să spună foarte clar: drag Parlament, țara nu poate rămâne fără guvern și, dacă nu începeți procedura de suspendare a președintelui după data de 23 martie (atunci expiră termenul pentru învestirea noului guvern), Curtea Constituțională va trebui să constate circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului.
Iar dacă Parlamentul începe această procedură, dar nu o duce până la capăt, soluția este aceeași – dizolvarea Parlamentului. Or, actualul Parlament nu are cum să ducă până la capăt această procedură, pentru că mi se pare imposibil ca, în Parlament, să se găsească 68 de voturi (mai mult de 2/3) pentru suspendarea șefului statului. Și atunci Curtea Constituțională trebuie să deseneze calea de ieșire din situație", a menționat Boțan în cadrul interviului televizat.
Potrivit lui, "riscul este imens", deoarece, în situația economică dificilă în care se află acum Moldova, "să-ți asumi un astfel de scenariu chiar trebuie să ai mare curaj și multă susținere".
În cazul acestui scenariu, alegerile anticipate ar urma să aibă loc, consideră Igor Boțan, aproximativ în luna iunie 2021. "Determinarea doamnei președinte îi dă un foarte mare avantaj. Altă soluție pur și simplu nu există. Ea merge conștient la acest pas și respectă prevederea din Constituție care se referă la mecanismul de suspendare a președintelui și explică de ce procedează așa", a conchis analistul politic.
Suspendarea și demiterea Maiei Sandu, practic imposibilă
Pe 11 februarie, Parlamentul de la Chișinău a consumat prima tentativă de învestire a Parlamentului. Dacă acesta nu va reuși nici a doua oară să învestească un guvern, șeful statului dizolvă Parlamentul și stabilește data alegerilor anticipate.
Șeful statului poate fi suspendat cu votul a două treimi din numărul deputaților aleși (101 deputați).
După suspendare, urmează (în 30 de zile) referendumul pentru demiterea șefului statului, iar pentru ca președintele să fie demis, contra lui trebuie să voteze tot atâția alegători, plus unul, câți l-au susținut la ultimele alegeri.
În noiembrie 2020, Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale cu 57,72% din voturi. Pentru ea și-au dat votul peste 943.000 de oameni.
Vitalie Călugăreanu
