Anton Sterescu – un inginer care a lucrat inclusiv la proiectare de instalații pentru spitale mari din România – susține că riscul să mai vedem și alte incendii cauzate de instalații de oxigen există, dar și că putem preveni tragediile, pe termen scurt, prin câteva măsuri simple.
Inginerul citat de Spotmedia.ro spune că, de sărbători, a fost bolnav de Covid. A ajuns la Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov și a avut nevoie de oxigen suplimentar.
Abia atunci a constatat că oamenii cu care împărțea salonul și chiar parte din angajații spitalului nu înțelegeau pericolul pe care îl reprezintă lucrul cu oxigenul.
Medicii ATI cer măsuri urgente de la Vlad Voiculescu: Spitalele româneşti devin bombe cu ceas!
În consecință, inginerul, acum pensionar, a decis să le explice tuturor cum funcționează, într-o postare pe Facebook.
Oxigenul nu arde, dar saloanele în care se acumulează gazul se pot aprinde instant
”(...) Oxigenul nu miroase și practic nu simți ca aerul din jurul tău este suprasaturat. Puțini știu că oxigenul nu arde dar întreține o ardere intensă. Când suflați aer asupra unui grătar, observati cum se întetește focul. Si este numai aer cu oxigen, nu oxigen pur! Sunt cuptoare electrice unde adaosul tehnologic de oxigen pur ridică temperatura la 3200 grade!
Să vedem ce se întâmplă practic în salonul bolnavilor: acesta primește orar între 5 și 20 litri de oxigen prin intermediul unui tub de plastic și o mască așezată pe figură.
Din când în când bolnavul scoate masca pentru a mânca, a merge la toaletă, a dormi sau alte varii motive. Între timp, oxigenul curge și înlocuiește mare parte din aerul din salon, se acumulează în haine, saltele, mobilier, etc.
În acest moment este suficient o mică flacără și totul se aprinde instant, inclusiv oamenii. Aprinderea este aproape instantanee, nu apuci să fugi, iar senzorul de fum din salon nu apucă să dea alarma.
Un alt scenariu, cu aceleași urmări dramatice, este ruperea unei conducte de distribuție sau deconectarea furtunului de sursa de oxigen de pe perete, foarte posibilă în timpul somnului. (...) Cât privește sursa de incendiu poate fi un scurtcircuit, o aerotermă, sau chiar bricheta unui fumător înrăit, ascuns prin baie că acolo nu sunt sesizoare de fum”, a scris Anton Sterescu pe Facebook.
La solicitarea SpotMedia.ro, inginerul Sterescu a explicat că în saloane unde există riscul de acumulare a oxigenului n-ar trebui să existe surse de ardere.
Pericolul din salon
”Nu e întotdeauna o chestiune legată de temperatura din salon. Am propria experiență la care mă raportez: au fost zile în care, deși nu era frig în salon, eu resimțeam așa din cauza frisoanelor.
Am cerut de acasă perna electrică, iar familia mi-a trimis-o. Dar înainte să o bag în priză am întrebat medicul: e sigur să o folosesc? Iar medicul mi-a spus să nu o folosesc. Și am ascultat.
În astfel de saloane n-ar trebui să existe surse de ardere. Nici aeroterme, nici reșouri, nici măcar brichete ... Orice mică sursă de foc poate cauza o aprindere instantanee.
V-ați urcat vreodată pe un petrolier? Niciodată, în nicio situație, un vizitator nu va fi lăsat să urce cu brichetă la el. Personalul are loc amenajat pentru fumat, dar nu vizitatorii. Din cauza pericolului cauza de foc. Ei bine, un astfel de pericol există și într-un salon în care s-a acumulat oxigenul”, a precizat Anton Sterescu.
Ce e de făcut pentru prevenirea incendiilor din spitale
Anton Sterescu a mai povestit pentru SpotMedia.ro că a lucrat la Electrouzinproiect vreme de 25 de ani și că a proiectat inclusiv instalații aflate încă în uz la Spitalul Fundeni.
Iar acum, văzând cât de dese sunt incendiile din spitale, e de părere că se impun măsuri pe termen scurt, dar și unele pe termen lung.
”Cu geamurile dinainte și cu tâmplăria de lemn, o cameră avea 4-5 cicluri de aerisire. Acum, cu termopanele, acea aerisire nu se mai poate face.
Există detectoare de oxigen, dar sunt foarte scumpe. Prețul unuia poate ajunge și la 50.000 de euro. Și probabil că un spital nu și-ar putea permite să le monteze.
Dar există soluții simple. Se pot monta ventilatoare care costă până într-o sută de lei, care să fie acționate de prize programabile (care costă cam 50 de lei bucata). Și aceste dispozitive, pornite o dată la câteva ore, ajută la înlocuirea unui volum de aer din cameră.
Iar pe termen lung sunt mai multe lucruri care se pot face.
Spitalele se construiesc după niște normative. Dar aceste normative sunt vechi, de zeci de ani. Ar trebui actualizate.
Și e nevoie ca instrucțiunile producătorilor de echipamente să fie respectate întocmai. Spre exemplu stocatoarele nu se fac la noi, ci se aduc de prin Franța sau Elveția. De regulă, instalațiile de oxigen vin și cu echipamente de protecție, care se vând ca opționale”, a mai precizat Anton Sterescu.
Cine este Anton Sterescu
Inginerul are 77 de ani. A absolvit Liceul Sfântul Sava din București și ulterior Institutul Politehnic din Galați. A studiat instalații de frig.
A fost inginer pe vase de pescuit (care au instalații frigorifice masive, pentru păstrarea peștelui). Spune că e o experiență care te învață să te descurci. Motivul: în mijlocul apei n-are cine să te ajute. Și nici marinarii nu sunt încântați dacă lași peștele să se strice.
A lucrat apoi la Institutul de Proiectări Electouzinproiect vreme 25 de ani. A fost implicat în mai multe proiecte internaționale. Printre ele, proiectul fabricii Oltcit din România, pentru care a petrecut 2 ani la Paris.
Citește și:
