Președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban au vizitat sâmbătă o stația de comprimare a gazelor naturale de la Jupa (din Caraș-Severin), parte a proiectului BRUA.
Evenimentul a fost organizat în contextul în care compania Transgaz a finalizat recent construcția primei faze a acestui proiect: 479 de kilometri de conductă și 3 stații de comprimare.
La vizita în Caraș-Severin, atât Iohannis cât și Orban au susținut că Transgaz este o companie matură și performantă. În plină campanie electorală, amândoi au lăudat Guvernul PNL și au făcut referire la promisiunile de campanie ale liberalilor.
Iohannis a amintit, înainte de toate, că decizia sa de a decora Transgaz s-a dovedit justificată, în condițiile în care compania este una matură.
”Transgaz este o companie matură și capabilă de rezultate valororase (...) BRUA nu este singurul proiect finalizat în acest an.
Menționez aici și realizarea gazoductului Ungheni-Chișinău prin care ne bucurăm să fim încă o dată alături de românii de peste Prut.
România își dovedește capacitalea de a-și valorifica poziția geostrategică, mixul energetic diversificat și personalul calificat.
Dezvoltarea pe coridorul BRUA este etapă esențială pentru întărirea securității România și țărilor din regiune”, a spus Iohannis.
Președintele Româniai a făcut referire și la faptul că BRUA ar putea fi utilizată pentru transportul gazelor din Marea Neagră și a spus că speră ca Transgaz să demareze noi proiecte care ”să apropie România” de poziția de hub energetic.
Iohannis a mai lăudat Guvernul PNL și proiectul de a racorda cât mai mulți români la rețeaua de gaze.
Acest proiect de racordare a populației la gaz e unul controversat și care, protrivit experiților consulați de SpotMedia.ro, ar putea face mult mai mult rău decât bine.
Ludovic Orban a declarat că rolul BRUA este de a diversifica alimentarea surselor de alimentare cu gaz a Europei și de a a asigura legatura cu TAP ( Trans Adriatic Pipeline) care aduce gaz din Azerbadjan.
Premierul a mai amintit că faza I a BRUA a costat mai puțin decât se preconiza. Adică în loc de circa 480 de milioane de euro, a costat doar 423 de milioane.
Din aceste sume, numai 180 de milioane de euro vin, însă, de la Comisia Europeană. Restul banilor au fost împrumutați de Transgaz pentru lucrări.
Nici Johannis și nici Orban nu au explicat, însă, cum va recupera Transgaz banii împumutați.
”Noi ne-am îndeplinit obligațiile asumate față de partenerii europeni. Mai sunt necesare lucruri care depind de partenerii bulgari și ungari. Si suntem încredințați că, până la urmă, o politică stabilită la nivel european va fi implementată de toți partenerii”, a mai spus Orban.
Ce se întâmplă dacă, totuși, proiectul nu va funcționa așa cum s-a dorit inițial la nivel european?
Iată care sunt problemele acestui mare gazoduct despre care niciunul dintre oamenii de stat prezenți la Caraș-Severin nu a vorbit pe înțelesul românilor.
Ce este BRUA și de ce am construit-o? Cine o va folosi și cine o plătește?
Finalizarea fazei I a gazoductului BRUA Bulgaria-România - Ungaria - Austria) a fost anunțată încă de acum câteva săptămâni, în cadrul unei conferințe organizate de publicația Financial Intelligence, de secretarul de stat din SGG, Lucian Rusu.
Cu alte cuvinte, Rusu a anunțat atunci că s-au finalizat cei 479 de kilometri de conductă, dar și cele 3 stații de comprimare de la Jupa (vizitată azi de Iohannis și Orban - n.red.), Podișor și Bibești.
Ulterior, directorul Transgaz, Ion Sterian a precizat că pe relația cu Ungaria conducta este funcțională (iar în dimineața zilei de 28 noiembrie s-ar fi demarat deja și o primă operațiune de export - n.red).
Dar că nu s-au realizat conectările cu sistemele de transport al gazelor din Bulgaria și Grecia (cu o conductă care va transporta gaze între cele două țări -n.red.). Așa că BRUA nu funcționează așa cum ar fi trebuit.
Și nici nu știm când anume ar putea funcționa. Și nu e clar cu ce bani va plăti Transgaz toate creditele de peste 240 de milioane de euro făcute pentu proiect.
În aceste condiții, se ridică o serie de întrebări. Printre ele:
- ne este, într-adevăr, de folos acest proiect acum? Și dacă da, cum ne este el de folos?
- se vor transporta gaze exploatate off-shore din Marea Neagră prin BRUA?
- cine și cum va acoperi costurile lucrărilor pe care nu le-a suportat Comisia Europeană?
Iată cum vede probleme președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, expert în domeniul gazelor naturale.
”E un proiect extraordinar (din punct de vedere al realizării tehnice, al construcției - n.red.). Întrebarea este: care-i utilitatea lui?
Putem spune că am crescut capacitatea de transport a gazelor, în România. Putem spune că ne-am crescut securitatea energetică. Dar cu ce preț? Au fost 3 strigări și n-a venit nimeni. Cine plătește (pentru construcția BRUA - n.red.)?
Banii vor trebui recuperați. De unde, dacă nu de la consumatorul final?”, a precizat pentru SpotMedia.ro Dumitru Chisaliță.
Expertul consultat de SpotMedia.ro face referire la cele 3 proceduri organizate de Transgaz pentru a rezervare de capacitate pe conductă. Iată despre ce este vorba.
Infrastructura de transport a gazelor naturale administrată de Transgaz este publică. Doar că furnizorii sau traderii care vor să transporte gaz prin conducte își rezervă o capacitate de transport. E similar cu rezervarea unui spațiu pe un drum.
Iar Transgaz a organizat deja 3 proceduri pentru rezervare de capacitate la care nu s-a prezentat niciun furnizor și niciun trader.
Cauze pot fi mai multe. Pe de o parte, din cauza pandemiei de Covid 19, consumul industrial de gaze s-a redus.
Pe de altă parte, alte state din regiune încearcă să construiască alte conducte asemănătoare prin care să se poată face transport de gaze.
Și nu în ultimul rând, BRUA a fost considerată necesară si pentru că prin ea s-ar putea asigura transport spre Vestul Europei a unor cantități de gaze exploatate off-shore din Marea Neagră.
Problema este că respectivul proiect este blocat din cauza legislației problematice. Singura companie care a început pregătirile pentru a extrage gaze off-shore este Black Sea Oil and Gas (BSOG). Americanii de la Exxon și compania Lukoil au anunțat deja că vor să se retragă.
În plus, chiar dacă exploatarea gazelor din Marea Neagră ar începe - cel mai probabil în 2025, cel mai devreme - ar mai fi nevoie de construcția unei noi conducte prin care gazele să fie aduse până la BRUA. Or, asta ar însemna alte și alte cheltuieli uriase.
Iar problema este că, dacă prin BRUA nu va circula gaz, compania Transgaz va trebui, totuși, să recupereze sutele de milioane de euro pe care le-a investit. Și o va face majorând tarifele de transport și, implicit, scumpind gazul consumatorului final, fie el companie sau ultilizator casnic.
Scumpirea gazului pentru companii duce la scumpirea produselor și serviciilor pe care acestea le livrează.
Deci, una peste alta, tot românul de rând va ajunge mai devreme sau mai târzii să scoată mai mulți bani din buzunar.
Citește și:
Preț corect la gaze. Ce faci ca să nu îți crească factura cu peste 160% de la 1 iulie (Video)
Preț corect la gaze (II). La cine ajung banii pe care îi dăm pe factură și ce putem negocia (Video)
Preț corect la gaze (III). Cum stabilim ce reducere să-i cerem furnizorului și cum o negociem