În ziua 1434 aflăm că Statele Unite vor acorda eventuale garanții de securitate numai dacă Kievul acceptă în cadrul unui acord de pace cu Moscova cedarea regiunii Donbas către Rusia.
În timp ce diplomația americană pare să se alinieze cu cea rusă, Moscova își continuă atacurile aeriene asupra Ucrainei, căutând să-și întărească poziția la negocierile de pace.
Odesa a fost ținta unui atac masiv cu drone în timpul nopții, iar 23 de oameni, inclusiv cinci copii, au fost răniți. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că peste 50 de drone au vizat orașul-port.
De asemenea, 80% din orașul Harkov și din regiunea cu același nume au rămas fără energie electrică după atacurile aeriene de nopatea trecută.
Atacuri cu drone au fost semnalate și în regiunile Liov, Dnipropetrovsk, Nikolaiev și Sumî.
În total, 165 de drone rusești au vizat Ucraina în timpul nopții, iar apărarea aeriană a neutralizat cea mai mare parte a țintelor în nordul, sudul, centrul și estul țării.
Pe front consemnăm vizita șefului de Stat Major rus, Valeri Gherasimov, care a vizitat trupele din estul Ucrainei. Potrivit acestuia, armata rusă poartă o "ofensivă pe toate axele", în special în direcția Zaporojie.
În schimb, armata ucraineană are ca obiectiv provocarea unui nivel de pierderi Rusiei pe care aceasta să nu-l poată acoperi prin mobilizări lunare. Potrivit președintelui Zelenski, atingerea pragului de 50.000 de pierderi rusești pe lună este un obiectiv realist.
Pe de altă parte, ministrul chinez al apărării i-a spus marţi omologului său rus că ţările lor ar trebui să "îşi consolideze coordonarea strategică".
Negocierile de pace
- SUA cer cedarea Donbasului - Garanțiile de securitate ale SUA pentru Ucraina vor depinde de acordul Kievului de a ceda Rusiei întreaga regiune Donbas, scrie Financial Times. Administrația Trump a transmis Ucrainei că garanțiile de securitate americane vor fi condiționate de acceptarea unui acord de pace, au spus opt surse pentru ziarul american. Acordul propus ar include retragerea forțelor ucrainene din părțile din regiunile Donețk și Lugansk care nu sunt ocupate de Rusia. SUA au comunicat, de asemenea, Kievului că ar putea oferi arme suplimentare pentru a consolida forțele armate ale Ucrainei în timp de pace, dacă Ucraina acceptă acordul.
Atacurile Rusiei
- Atac cu drone în Odesa - 23 de persoane au fost rănite, inclusiv cinci copii, într-un atac cu drone rusești asupra orașului Odesa în timpul nopții. Mai multe blocuri, o instalație de infrastructură, clădiri rezidențiale, o grădiniță, un magazin și un șantier au fost avariate în urma atacului, a anunțat Serhii Lîsak, șeful administrației militare a orașului, citat de Ukrainska Pravda. Volodimir Zelenski a anunțat că rușii au lansat peste 50 de drone asupra orașului.
- 80% din Harkov nu are curent - Cea mai mare parte a orașului Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina, a rămas fără energie electrică după ce a suferit atacuri puternice cu drone și rachete rusești. Oficialii locali au declarat că o centrală electrică din oraș a fost ținta atacului, iar clădiri de apartamente, o școală și o grădiniță au fost, de asemenea, lovite, două persoane fiind rănite. Potrivit Sky News, acest lucru se întâmplă în contextul în care temperaturile din Harkov au scăzut la -14 °C peste noapte. "Sistemul nostru energetic a fost atacat și a suferit daune destul de grave. Toate echipele lucrează pentru a elimina rapid toate consecințele negative. Aproximativ 80% din orașul Harkov și din regiunea Harkov sunt fără energie electrică", a declarat guvernatorul regional, Oleh Sîniehubov, pe Telegram.
- Lovituri și în alte regiuni - Atacuri cu drone au fost semnalate noaptea trecută și în regiunile Liov, Dnipropetrovsk, Nikolaiev și Sumî. Rușii au vizat infrastructura energetică. Drone FPV au atacat localitățile Krasnopil și Șostka din regiunea Sumî. Mai multe case și clădiri anexe au luat foc. Pompierii au acționat în locurile unde au lovit dronele, dar din cauza amenințării cu atacuri repetate, au fost nevoiți să suspende periodic operațiunile. Toate incendiile au fost stinse, a anunțat Serviciul de Urgență al Ucrainei.
- Bilanțul dronelor - Forțele ruse au atacat Ucraina cu 165 de drone. Apărarea aeriană a neutralizat 135 de drone în nordul, sudul, centrul și estul țării. 24 de drone au lovit în 14 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Situația pe front
- Gherasimov s-a dus pe front - Șeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov, a vizitat trupele care luptă în estul Ucraine și a constatat "ofensiva pe toate axele" a armatei ruse în această regiune, a anunțat marți Ministerul Apărării de la Moscova, informează AFP. Generalul Gherasimov "a inspectat avansarea misiunilor de luptă întreprinse de formațiunile și unitățile militare ale grupului de forțe Zapad (Vest în rusă) în zona operațiunilor speciale", a anunțat ministerul pe Telegram, fără a preciza când și unde a avut loc această vizită. Potrivit lui Gherasimov, de la începutul lui ianuarie armata rusă și-a impus controlul în 17 localități și "peste 500 de km pătrați din teritoriu" în Ucraina. Forțele ruse sunt în ofensivă în special în direcția Zaporojie, a susținut Gherasimov, afirmând că acestea se află la circa "12-14 de km (distanță) de extremitățile sud și sud-est" ale acestui oraș din sudul Ucrainei.
- Obiectivul armatei ucrainene - Volodimir Zelenski a declarat luni, că armata ucraineană are ca obiectiv provocarea unui nivel de pierderi Rusiei pe care aceasta să nu îl poată compensa prin mobilizări lunare. Sarcina unităților ucrainene este să asigure un asemenea nivel de distrugere a ocupantului, încât pierderile Rusiei să fie mai mari decât capacitatea de completare a efectivelor pe care o pot trimite lunar pe front", a spus Zelenski, citat de Interfax-Ukraine. Potrivit acestuia, atingerea pragului de 50.000 de pierderi rusești pe lună este un obiectiv realist: "Când vorbim despre 50.000 de pierderi rusești pe lună, acesta este nivelul optim". Zelenski a recunoscut că este vorba despre o misiune dificilă. El a explicat însă că un asemenea nivel de pierderi ar putea forța Rusia să-și reanalizeze acțiunile. "Este un prag de la care Rusia începe să cântărească ce face și în ce se implică", a spus liderul de la Kiev.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Rusia recunoaște "din greșeală" scufundarea crucișătorului Moskva - După aproape patru ani, Rusia a admis pentru prima dată că nava sa-amiral din Marea Neagră, crucișătorul purtător de rachete Moskva, a fost scufundată de o rachetă ucraineană. Recunoașterea nu a venit însă printr-o declarație asumată, ci "din greșeală", într-un document al unei instanțe militare din Moscova, care a fost apoi șters rapid. Detalii AICI.
- Lukoil cere scutiri fiscale - Cel mai mare producător privat de petrol din Rusia, Lukoil, a cerut guvernului scutiri fiscale, după scăderea semnificativă a cotațiilor țițeiului rusesc Ural, care se tranzacționează la un discount de aproape 50% față de cotația de referință pe plan global, a anunțat luni publicația rusă pro-Kremlin Izvestia, citată de Moscow Times. Citând o scrisoare a Lukoil, afectată de sancțiunile SUA, adresată către cabinet și Ministerul Energiei, Izvestia a precizat că firma a propus modificarea mecanismului de stabilizare a prețurilor pentru a reduce povara sa fiscală și în mod potențial asigurarea de plăți de la bugetul federal.
Alte informații relevante
- China vrea să se coordoneze cu Rusia - Ministrul chinez al apărării i-a spus astăzi omologului său rus că ţările lor ar trebui să "îşi consolideze coordonarea strategică", potrivit postului public de televiziune CCTV, citat de AFP. "China este dispusă să colaboreze cu Rusia pentru (…) a consolida coordonarea strategică, a îmbogăţi cooperarea şi a îmbunătăţi mecanismele de schimb", i-a transmis Dong Jun ministrului rus al apărării, Andrei Belousov, potrivit CCTV. Dong a adăugat că cele două ţări ar trebui "să-şi consolideze împreună capacitatea de a răspunde la diverse riscuri şi provocări şi să se unească pentru a aduce o energie pozitivă securităţii şi stabilităţii mondiale". Conflictul din Ucraina nu a fost menţionat în comunicatul difuzat de CCTV.
- Avertisment din Germania - Gerald Funke, șeful Cartierului General al Comandamentului Întrunit de Sprijin al armatei germane, a avertizat că Rusia ar putea ataca țările NATO în următorii doi-trei ani, Germania fiind în centrul oricărui potențial conflict. Detalii AICI.
- Rusia nu a lansat rachete iraniene - Rusia nu a efectuat nicio lansare confirmată a unei rachete balistice de fabricație iraniană împotriva Ucrainei, a declarat serviciul de informații militare ucrainean (GUR) pentru Kyiv Independent. Deși Teheranul a livrat Moscovei peste 350 de rachete balistice Fath-360 cu rază scurtă de acțiune, Kievul nu a confirmat încă desfășurarea acestora împotriva unor ținte de pe teritoriul ucrainean. Motivele ar putea fi "posibile limitări de caracter tehnic sau politic", a adăugat serviciul, fără a exclude posibilitatea ca Rusia să fi efectuat lansări de testare pe propriul teritoriu.
- Păcăliți cu locuri de muncă în Rusia, au murit în Ucraina - O investigație Associated Press (AP) a descoperit că sute de muncitori din Bangladesh au fost aduși în Rusia prin înșelăciune, fiind forțați să lupte în războiul din Ucraina. Rețeaua de recrutare se bazează pe minciuni, violență și trafic de persoane. Cei care refuzau erau pedepsiți cu bătăi, amenințări cu închisoarea sau cu moartea. Unii au fost răniți grav în atacuri cu drone. Organizațiile pentru drepturile omului și poliția din Bangladesh au identificat o rețea de intermediari, inclusiv cetățeni bangladezi cu legături în Rusia. Se estimează că zeci de muncitori ar fi murit în conflict. Autoritățile ruse și guvernul din Bangladesh nu au răspuns solicitărilor AP.
- Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul Moldovei ca să vicieze alegerile - Moscova a cheltuit circa 7 miliarde lei moldovenești pentru a vicia alegerile parlamentare din 2025, potrivit unei declarații făcute de președintele R. Moldova, Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a relatat portalul Deschide.md. "Estimăm că Rusia a cheltuit aproape 2% din PIB-ul Moldovei pentru a vicia alegerile noastre parlamentare din 2025 - prin manipulare informațională coordonată, atacuri cibernetice, finanțare ilicită a partidelor politice, acte de sabotaj, proteste plătite și tentative deliberate de a provoca violență pe străzile noastre", a declarat Maia Sandu.
- Maia Sandu cere accelerarea aderării la UE - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut marți Uniunii Europene să accelereze procesul de aderare a țării sale la structurile blocului comunitar, întrucât - ținând cont de amploarea ingerinței Moscovei în afacerile interne ale republicii, mai ales în alegeri, există pericolul ca Republica Moldova să fie ocupată de Rusia și să-și piardă libertatea, relatează EFE. "Sperăm că UE va lua o decizie înainte de a fi prea târziu", a subliniat Sandu într-un discurs rostit în cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg (Franța). "Pentru a te simți în siguranță, trebuie să faci parte din UE", a afirmat ea, adăugând: "Da, am dori ca lucrurile să se miște mai repede în privința aderării', întrucât situația țărilor mici precum a sa este 'periculoasă."
- Ucraina ar trebui să adere la UE până în 2027 - Primirea Ucrainei în Uniunea Europeană ar trebui finalizată până în 2027, a declarat Volodimir Zelenski, adăugând că Kievul vede apartenența la UE ca pe o parte a garanțiilor de securitate pentru țara sa devastată de război, relatează Reuters. "De aceea vorbim despre o dată concretă, 2027, și contăm pe sprijinul partenerilor pentru poziția noastră", a scris șeful statului ucrainean pe X.
- Budapesta îl va convoca pe ambasaorul Ucrainei - Premierul Viktor Orban a declarat luni că Ungaria îl va convoca pe ambasadorul Ucrainei în legătură cu ceea ce șeful guvernului de la Budapesta a numit încercări de interferență în alegerile parlamentare care vor avea loc pe 12 aprilie, relatează Reuters. Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.