Planurile președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei au provocat tensiuni neașteptate în relația cu aliații săi ideologici din Europa. O legătură care părea solidă între mișcarea MAGA și partidele europene de extremă dreapta începe să scârțâie serios.
Este concluzia unei analize publicată de Associated Press care arată cum, dincolo de discursul comun despre suveranitate și naționalism, interesele geopolitice pot deveni rapid o linie de ruptură.
Mai mulți lideri ai extremei drepte din Germania, Italia și Franța au criticat public ideea ca SUA să forțeze o schimbare de statut pentru Groenlanda. Chiar și Nigel Farage, unul dintre cei mai vocali susținători europeni ai lui Trump, a descris demersul drept „un act foarte ostil”.
În Parlamentul European, eurodeputați de extremă dreapta – de regulă apropiați de Washington – au susținut recent blocarea unui acord comercial UE–SUA, invocând presiuni inacceptabile și „amenințări la adresa suveranității”.
De la „Make Europe Great Again” la primele fisuri
Ruptura este cu atât mai vizibilă cu cât, în urmă cu mai puțin de un an, partidele europene de extremă dreapta sărbătoreau revenirea lui Trump la putere sub sloganul „Make Europe Great Again”. În 2024, aceste formațiuni au obținut scoruri record în alegerile europene și dețin acum aproximativ un sfert din mandatele din Parlamentul European.
În acea perioadă, inclusiv Elon Musk promova activ figuri și partide ale dreptei radicale europene, printre care și Alternativa pentru Germania (Alternative für Deutschland). Relația transatlantică părea atunci mai strânsă ca niciodată.
Între timp, însă, politica externă agresivă a lui Trump – de la Groenlanda la Venezuela – a forțat aliații europeni să aleagă între afinitatea ideologică și propriile sensibilități legate de suveranitate națională.
Cazul Franței și linia roșie a suveranității
În Franța, Partidul Adunarea Națională (Rassemblement National) a cultivat constant apropierea de Trump, mai ales pe tema imigrației. Trump a apărat-o public pe Marine Le Pen, iar lideri ai partidului au fost prezenți la evenimente-cheie din SUA.
Totuși, președintele formațiunii, Jordan Bardella, a schimbat tonul. După ce a lăudat în trecut „vântul de mândrie națională” adus de Trump, Bardella a criticat intervenția americană în Venezuela și a denunțat recent „șantajul comercial” legat de Groenlanda. „Supunerea noastră ar fi o greșeală istorică”, a avertizat el.
Un mesaj similar a venit și de la premierul Italiei, Giorgia Meloni, care a spus că i-a transmis direct lui Trump că amenințările tarifare în contextul Groenlandei reprezintă „o greșeală”.
Estul Europei, mai prudent cu Washingtonul
În Europa Centrală și de Est, reacțiile au fost mult mai rezervate. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a evitat orice critică directă, insistând că subiectul Groenlandei este „o chestiune NATO” și nu un motiv de confruntare cu SUA.
Orban și alți lideri din regiune și-au construit capitalul politic intern pe relația privilegiată cu Trump, prezentat drept un garant al păcii și al suveranității. În acest context, criticile deschise sunt considerate riscante electoral.
Aceeași prudență se regăsește în Polonia, Cehia sau Slovacia, unde liderii de dreapta au cerut „calm diplomatic” și au avertizat împotriva unei confruntări directe între UE și administrația Trump.
O alianță sub presiune
Potrivit analistului Daniel Hegedüs, citat de AP, ideologia comună ar putea ține încă laolaltă aceste forțe, prin teme precum migrația sau opoziția față de Bruxelles. „Dacă Trump va continua pe acest drum, punând în pericol suveranitatea statelor europene, atunci acest lucru va diviza, fără îndoială, extrema dreaptă europeană”, a spus Hegedüs.
Rămâne de văzut dacă această divergență este un episod trecător sau începutul unei fracturi mai profunde într-o alianță care, până de curând, părea de neclintit.