România face pași concreți spre realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză, cu o lungime de aproape 800 de kilometri și costuri estimate la circa 15 miliarde de euro.
Proiectul vizează dezvoltarea unui coridor feroviar care să lege Constanța de Oradea, cu conexiune la rețeaua de mare viteză a Ungariei și, implicit, la infrastructura feroviară rapidă a Uniunii Europene, arată Profit.ro într-o amplă analiză.
Soluția propusă este una hibridă: modernizarea unor linii existente pentru viteze de 160–200 km/h, combinată cu construcția de linii noi, duble, pentru viteze de până la 250 km/h.
Coridorul propus: de la Marea Neagră la frontiera de vest
Studiul citat identifică drept optim aliniamentul Constanța – București – Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – granița cu Ungaria, integrat în rețeaua europeană TEN-T.
Lungimea totală a coridorului ar ajunge la 781,9 km, iar costul mediu este estimat la aproximativ 19 milioane de euro pe kilometru.
Traversările montane, în special pe sectorul Câmpina–Predeal–Brașov, ar urma să combine trasee de mare viteză cu infrastructura convențională, inclusiv tunelul Predeal, aflat deja în faze avansate de pregătire.
Implementare etapizată, pe tronsoane prioritare
Din cauza dimensiunii și complexității investiției, studiul recomandă implementarea în etape.
Primul tronson vizat este București–Câmpina, cu linie nouă pentru 250 km/h, cu posibilă extindere spre Brașov prin modernizarea infrastructurii existente la 200 km/h.
Urmează sectoarele Brașov–Cluj-Napoca, Cluj-Napoca–Oradea și, ulterior, București–Constanța, unde doar segmentul Fetești–Constanța ar presupune linie complet nouă.
Potrivit documentelor analizate de Profit.ro, licitația pentru lucrările dintre Predeal și Brașov, inclusiv tunelul feroviar, ar putea fi lansată chiar în 2026, ceea ce ar transforma acest sector în primul tronson al viitorului coridor de mare viteză.
Cine a realizat studiul și cum ar putea fi finanțat proiectul
Studiul de oportunitate a fost realizat de grupul canadian Atkins Realis, selectat pentru a furniza analiza strategică necesară lansării proiectului. Compania are experiență în proiecte majore de infrastructură și este deja implicată în România, inclusiv în contractele de la centrala nucleară Cernavodă.
În privința finanțării, documentul recomandă o combinație de fonduri europene post-2027, buget național și eventuale parteneriate public-private, mai ales pentru tronsoanele cu potențial comercial ridicat. În exercițiul financiar 2028–2034, Comisia Europeană propune pentru România alocări totale de peste 60 de miliarde de euro, din care o parte ar putea fi direcționată spre infrastructura de transport.
Un proiect discutat de aproape două decenii
Ideea unei linii de mare viteză în România este vehiculată încă din 2007, când, în mandatul lui Ludovic Orban la Transporturi, era anunțată colaborarea cu Ungaria pentru un traseu Constanța–Budapesta.
După ani de stagnare, proiectul pare acum să intre într-o fază concretă, odată cu finalizarea studiului de oportunitate. Însă chiar și în scenariul optimist, finalizarea unui coridor feroviar de mare viteză în România este estimată pe termen lung, după 2035, având în vedere etapele obligatorii de fezabilitate, finanțare și execuție.