Președintele Dan propune un referendum printre magistrați pentru a vedea câți reformiști sunt în sistem, în vreme ce premierul Bolojan începe lucrul asupra modificărilor legislative care să redreseze Justiția.
LIVE VIDEO Ce vorbesc magistrații cu Nicușor Dan, la Cotroceni
E o competiție între cei doi sau președintele și prim-ministrul încearcă să se completeze reciproc pentru a schimba felul în care funcționează azi Justiția?
Președintele Nicușor Dan a deschis pentru prima dată porțile Palatului Cotroceni tuturor judecătorilor și procurorilor care vor să vorbească despre devierile din sistem. Înaintea lui, doar Traian Băsescu, în primul său mandat, a pus Justiția sub lupă și le-a spus magistraților că au atâta independență câtă vor să-și ia.
Cum au scăpat politicienii penali de pedepse
Reforma demarată în 2005 de ministrul Justiției, Monica Macovei i-a pus pe procurorii anticorupție și antimafia la lucru, iar rezultatele s-au văzut în mai puțin de doi ani.
Complicitățile cu lumea politică nu au dispărut, însă, niciodată, nici excesele sau revanșele. Totuși, Direcția Națională Anticorupție (DNA) devenise un model pentru procurorii din întreaga Europă.
Pe urmă, social-democrații conduși de Liviu Dragnea au găsit modalitatea prin care să scape de procuroarea șefă anticorupție, Codruța Kövesi, inventându-i, cu ajutorul magistraților vânduți politic, inclusiv câteva dosare.
Kövesi a devenit prima șefă a Parchetului European, iar în fruntea DNA au venit procurori șefi care au condus instituția cu piciorul pe frână.
Fostul președinte Klaus Iohannis a fost dezinteresat de ceea ce se întâmpla în Justiției și toți procurorii șefi au fost instalați cu semnătura lui, la propunerea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, care a continuat, de altfel, contra-reforma PSD din vremea lui Dragnea.
Liberalii au pus umărul la situația de azi, au înmuiat legile, au instalat liniștea asurzitoare de la DNA și, cu sprijinul CCR, i-au ajutat pe politicienii penali să scape de pedepse, iar pe restul politicienilor de obligativitatea declarațiilor de avere.
Efectele anchetei Recorder
Investigația Recorder, Justiția Capturată, i-a trezit la realitate pe mulți. Premierul liberal Ilie Bolojan nu-și asumă erorile făcute în acest domeniu de partidul său și nici efectele acțiunilor fostului ministru Cătălin Predoiu.
Câteva cuvinte despre trecutul greșit al PNL i-ar fi supărat pe liberali, mai ales că destui dintre ei sunt pregătiți să-i tragă covorul de sub picioare.
În schimb, i-ar fi adăugat premierului o tușă etică mai pronunțată. Ilie Bolojan s-a grăbit să înființeze un grup de lucru care funcționează în proximitatea lui, format din specialiști ai Ministerului Justiției și ai Cancelariei premierului, care urmează să propună până la finele lunii ianuarie modificările legilor justiției.
Experții societății civile nu fac parte din acest grup de lucru constituit oficial, dar vor fi invitați de premier să participe când și când la lucrări. Tot în ianuarie, președintele vrea să testeze apetitul reformist al magistraților români.
Între timp, președintele Nicușor Dan încearcă să vadă cât de mare e cu adevărat opoziția din interiorul sistemului juridic.
Din cei circa 6.500 de magistrați activi, 1.000 au semnat o scrisoare de solidarizare cu cei care au făcut mărturisiri în ancheta Recorder.
Dar din cei 1000 doar 40 au curajul să-și asume pozițiile și vină să vorbească la Cotroceni cu președintele: 20 în nume personal +20 în numele unor asociații profesionale. Unii opozanți i-ar fi cerut președintelui să fie luați de la benzinărie, să nu fie de față și alții când ajung la Cotroceni și alte formule prin care să-și ascundă prezența. „E o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de reţele de trafic de persoane” – a declarat mirat președintele – „vorbim de a treia putere în stat”.
Ce speră Nicușor Dan printr-un referendum în rândul magistraților?
Președintele are luni o discuţie cue toți magistrații care acceptă o discuție publică, dar e de acord să-i primească ulterior și pe cei care vor să rămână anonimi.
În plus, Nicușor Dan vrea să facă un referendum în rândul magistraților cu întrebarea „Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
Dacă majoritatea este de partea CSM, atunci dezbaterea va continua în legislativ, consideră președintele, dacă nu, „atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”.
Totuși, legea pe baza căreia funcționează CSM (Legea 305/2022) nu prevede eventualitatea unui referendum, ci arată destul de clar care sunt condițiile în care poate fi schimbată componența Consiliului Superior al Magistraturii: un membru poate fi revocat dacă a primit vreo sancțiune disciplinară definitivă, dacă nu și-a îndeplinit atribuțiile sau dacă a fost numit ilegal.
CSM este format din 9 judecători, 5 procurori (aleși în adunările generale ale acestora), 2 reprezentanți ai societății civile votați în Senat, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general și ministrul Justiției.
Ce urmărește Nicușor Dan cu ideea acestui referendum? Să vadă în ce măsură breasla juridică poate fi reformată? Dacă actualul CSM poate primi un vot de blam?
Vrea să facă o listă cu toate neregulile pe care le enunță judecătorii și procurorii care i-au scris la Cotroceni pentru ca viitoarea legislație să le poată bloca? Președintele și premierul lucrează împreună pentru reforma care urmează sau e o competiție între ei?