Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat printr-un comunicat de presă că secțiile sale au decis, joi, convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor în perioada 26–27 august 2025, pentru a discuta proiectul de modificare a pensiilor de serviciu și implicațiile acestuia asupra statutului magistraților.
„Având în vedere escaladarea atitudinilor publice ostile față de judecători și procurori”, CSM atrage atenția asupra „luărilor de poziție repetate ale reprezentanților partidelor care compun coaliția de guvernare”, ce „urmăresc să culpabilizeze sistemul judiciar pentru dificultățile economice și bugetare” ale țării.
Consiliul semnalează că "promovarea agresivă (...) a ideii că intenția prim-ministrului (...) ar urmări de fapt să pună capăt unor privilegii ale magistraților" ignoră argumentele sistemului judiciar și "creează riscul major de demoralizare a judecătorilor și procurorilor" și de "afectare gravă a atractivității magistraturii în rândul tinerilor".
CSM consideră că inițiativa Guvernului "afectează grav independența justiției", "încalcă deciziile obligatorii ale Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene", și că este rezultatul unei "poziții inflexibile, de forță și de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească".
Mai mult, "această atitudine (...) este contrară principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor" și "creează riscuri (...) cu privire la drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și la parcursul democratic al societății românești".
Consiliul a primit proiectul de lege de la Ministerul Muncii pe 20 august și subliniază că nu a existat "nicio justificare a acestui demers", nici "vreun dialog cu reprezentanții autorității judecătorești", deși modificările vizează direct statutul acestora.
Poziţia Înaltei Curţi
În paralel, tot joi, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis că urmărește „cu maximă preocupare” dezbaterile legate de pensiile speciale, atrăgând atenția că acestea semnalează „un regres semnificativ” în statutul magistraților.
Instanța supremă critică faptul că, sub pretextul reformei, tema salarizării și a pensiilor magistraților este adusă în mod recurent în spațiul public de către puterea executivă, prin proiecte legislative, conferințe, declarații și apariții media, fiind prezentată drept un „privilegiu”.
„A vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea aşa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor. În realitate, nu se taie un beneficiu, se taie din independenţa justiţiei, din echilibrul democraţiei”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
Potrivit instanței, reducerea garanțiilor statutare riscă să demotiveze magistrații aflați în activitate, să facă profesia neatractivă pentru viitorii candidați și să submineze statul de drept.
ÎCCJ respinge „ferm” ceea ce numește o deformare a realității și subliniază că independența judecătorului nu reprezintă un privilegiu, ci „o garanție fundamentală pentru fiecare cetățean și pentru funcționarea democratică a statului”.
Instanța supremă sprijină astfel poziția CSM și își reafirmă disponibilitatea pentru dialog cu celelalte puteri ale statului.
Parchetul General susţine demersul CSM
Parchetul General susţine demersul CSM de convocare a adunărilor generale a procurorilor, în urma modificărilor aduse legii pensiilor magistraţilor, arătând că statul de drept se sprijină fundamental pe echilibrul dintre puteri, iar dacă acest echilibru este afectat, întreaga construcţie democratică devine fragilă şi chiar iluzorie.
Parchetul mai spune că România trece printr-o conjunctură politică, economică şi geo-strategică dificilă iar într-un asemenea context, destabilizarea justiţiei ar fi un pas periculos, cu consecinţe pe termen lung.
”În ultima perioadă, spaţiul public a fost marcat de dezbateri aprinse privind schimbarea legislaţiei referitoare la statutul magistraţilor. În faţa unei asemenea teme, cu efecte directe asupra justiţiei dar, implicit, şi asupra percepţiei fiecărui cetăţean, este nevoie mai mult ca oricând de un dialog real între instituţiile statului, de moderaţie în abordare, de o analiză echilibrată şi obiectivă, care să ducă la identificarea unor soluţii optime şi nu doar la crearea artificială a unor tensiuni sociale”, transmite Parchetul general, într-un comunicat oficial.
Parchetul arată că ”statul de drept se sprijină fundamental pe echilibrul dintre puteri, iar dacă acest echilibru este afectat, întreaga construcţie democratică devine fragilă şi chiar iluzorie”.
”De aceea, orice modificare a statutului magistraţilor trebuie gândită cu responsabilitate, cu respect pentru Constituţie şi cu o consultare reală a celor care cunosc din interior funcţionarea şi nevoile sistemului judiciar”, subliniază instituţia.
Reforma pensiilor speciale a agitat magistraţii
Executivul ar putea adopta chiar săptămâna viitoare, prin angajarea răspunderii în Parlament, al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Premierul Bolojan a declarat deja că acesta trebuie adoptat până la sfârșitul lunii august.
Una dintre cele mai sensibile componente ale pachetului 2 este reforma pensiilor magistraților.
Guvernul Bolojan a redactat un nou proiect de lege care prevede, printre altele, pensionarea acestora la vârsta standard, aliniată gradual cu a celorlalți contribuabili până în 2036, și o vechime minimă de 35 de ani în muncă. Pensia de serviciu ar urma să fie plafonată la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Pentru a-şi putea angaja răspunderea pe noul proiect de reformă a pensiilor speciale, Guvernul avea nevoie ca vechea inițiativă legislativă (din campania lui Crin Antonescu) să fie respinsă. Acest pas a fost făcut miercuri de Senat.
Principalele prevederi ale legii au fost anunţate de Ilie Bolojan pe 29 iulie. După anunțul făcut de premier, sistemul a reacționat vehement.
De atunci, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat constant măsurile preconizate la sistemul de pensionare al magistraților. Apoi, s-au făcut auzite voci de la toate nivelurile.
Şefii principalelor instanțe din țară au transmis mesaje publice prin care își exprimă solidaritatea cu demersurile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și îngrijorarea față de impactul noilor propuneri asupra statutului magistraților.
Au luat pe rând poziție președinții curților de apel, președinții tribunalelor și președinții judecătoriilor din întreaga țară.
- Președinții Curților de Apel acuză o campanie agresivă împotriva judecătorilor: Reforma pensiilor este deja finalizată
- Șefii tribunalelor vor dialog pe tema pensiilor speciale: Ne dorim să fim înțeleși, nu blamați
- Val de apeluri din sistem, după ce Bolojan a anunțat reforma pensiilor magistraților. Azi - mesaje de la șefii judecătoriilor și avocați
În final, Consiliul Superior al Magistraturii a preluat o declarație oficială în care organizația internațională Magistrații Europeni pentru Democrație și Libertăți (MEDEL) condamnă ferm campania de denigrare a sistemului judiciar din România, lansată de partidele aflate la guvernare sub pretextul reducerii deficitului bugetar.