Antibioticele distrug bacteriile, dar infecţiile care persistă și după tratament provoacă în prezent peste un milion de decese anual. Rezistența la antibiotice a ajuns una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă omenirea. În condițiile în care noi antibiotice nu au mai fost dezvoltate de zeci de ani, oamenii de știință au recurs la AI (inteligența artificială) pentru a crea medicamente care să lupte cu superbacteriile rezistente.
Iar AI a dezvoltat două noi potenţiale antibiotice care ar putea elimina gonoreea rezistentă la medicamente şi Staphylococcus aureus (stafilococ auriu) rezistent la meticilină (MRSA), un tip de bacterie care trăieşte inofensiv pe piele, dar care poate provoca infecţii grave dacă intră în organism.
Medicamentele au fost create de la zero de către AI şi s-au dovedit capabile să elimine superbacteriile în testele de laborator şi pe animale, anunță Massachusetts Institute of Technology (MIT), care preconizează începutul unei ”a doua epoci de aur” în descoperirea antibioticelor.
Totuşi, aceşti doi compuşi dezvoltați de AI necesită încă ani de perfecţionare şi studii clinice riguroase înainte de a putea fi utilizaţi în tratamente la om.
Cercetătorii au mai folosit anterior AI pentru a căuta printre mii de substanţe chimice cunoscute, în încercarea de a identifica unele cu potenţial de a deveni noi antibiotice, însă acum echipa MIT a mers un pas mai departe folosind AI generativă pentru a concepe direct antibiotice complet noi pentru infecţia cu transmitere sexuală şi infecţia cu MRSA, potenţial mortală.
Cercetătorii au antrenat AI-ul furnizându-i structura chimică a unor compuşi cunoscuţi, alături de informaţii privind capacitatea acestora de a încetini creşterea diferitelor specii bacteriene.
După ce au fost sintetizate, mai multe concepte au fost testate pe bacterii în laborator şi pe şoareci infectaţi, rezultând două noi potenţiale antibiotice.
”Suntem entuziasmaţi pentru că demonstrăm că AI generativă poate fi folosită pentru a concepe antibiotice complet noi. AI ne permite să descoperim noi molecule ieftin şi rapid şi în acest fel să ne extindem arsenalul şi să ne ofere un avantaj real în lupta cu genele superbacteriilor”, a declarat James Collins, profesor de Inginerie şi Ştiinţe Medicale în cadrul Institutului de Inginerie şi Ştiinţe Medicale (IMES) de la MIT.
Cele două formule considerate câștigătoare par să acţioneze prin mecanisme noi, ce perturbă membranele celulelor bacteriene.
Totuşi, medicamentele nu sunt încă pregătite pentru studii clinice şi necesită o etapă suplimentară de rafinare, estimată la între unul şi doi ani, înainte ca procesul lung de testare pe subiecţi umani să poată începe. Apoi, nu există garanția că medicamentele experimentale vor ajunge vreodată să fie prescrise pacienţilor, se arată într-un raport publicat de jurnalul Cell.