Anul 1661: Nicolas Fouquet, ministrul de Finanțe al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, este arestat la Nantes de către un căpitan al muschetarilor regali. Căzuse în dizgrația tânărului rege, probabil din cauza afișării extravagante a bogăției sale, cu care îi sfida pe toți cei din jur.
Când s-a umplut paharul, regele l-a înaintat unei instanțe, care l-a închis pe viață, pentru crima de „lezmajestate” (lezmajestate, catalogată uneori ca delict, alteori crimă, se referă la o ofensă adusă direct monarhului în funcție). Fouquet a murit după 19 ani petrecuți în detenție la Pignerol.
Anul 1666: În sfârșit, este stins și ultimul focar al Marelui incendiu din Londra: 10.000 de clădiri inclusiv Catedrala Saint Paul sunt distruse, însă numai 6 oameni au murit. Sau atâția s-au declarat.
Anul 1698: Țarul Petru cel Mare al Rusiei a introdus un impozit pe bărbi, aplicabil doar nobilimii bărboase, nu și clerului sau „mulțimii”, care s-ar putea răzvrăti, dacă ar pune-o tătucul să plătească impozite din ce n-are.
Dar scopul țarului nu era să strângă impozite, ci să forțeze supușii din înalta clasă la renunțarea unor obiceiuri strict orientale, barba fiind pe primul loc. Iar boierimea a scrâșnit din dinți, dar s-a conformat.
Nu știa boierimea rusă ce o mai așteaptă după tunderea bărbii: țarul îi va obliga pe nobili să renunțe la caftane și să se îmbrace ca în Europa, adică „nemțește”.
Anul 1725: Are loc nunta regelui Ludovic al XV-lea al Franței cu poloneza Maria Leszczyńska. Aranjamentul a fost făcut „pe canale diplomatice”, cum am zice astăzi, iar Ludovic și Maria s-au întâlnit prima dată chiar în ziua nunții, care a avut loc la 5 septembrie 1725 la Palatul Fontainebleau.
Francezii au primit-o cu multă simpatie pe Maria, care și-a câștigat o mare popularitate în rândul mulțimii chiar în ziua nunții sale, când a avut inspirația să arunce bani pe drumul ei spre castelul din Fontainebleau, locul unde urma să aibă loc petrecerea.
Menajul regal a fost fericit, întrucât, în zece ani, s-au născut 10 copii, respectiv opt fiice și doi fii. Dar doar unul din cei doi băieți, Delfinul Louis-Ferdinand, a supraviețuit copilăriei. Suficient, pentru ca tronul să aibă un urmaș.
Moneda are, însă, și un revers: Ludovic al XV-lea era un notoriu afemeiat și a avut numeroase metrese, unele de taină, dar altele chiar oficiale, cea mai cunoscută dintre ele fiind Madame de Pompadour.
Aceasta ajunsese preferata Nr. 1 a regelui, soția legitimă Maria fiind în fapt Nr. 2. Dar, abilă, Maria s-a făcut că nici nu-i pasă, văzându-și liniștită de viața pe care și-o instituise la Versailles, unde organiza săptămânal concerte corale poloneze, la care participa toată elita din capitala Franței.
Nu putea lipsi nici madame de Pompadour, deși, fără îndoială, cam scrâșnea din dinți. Scrâșnea și Maria, dar n-aveau încotro, știți vorba francezului: noblesse oblige.
Anul 1735: Se naște Johann Christian Bach, compozitor german. A fost al unsprezecelea și cel mai tânăr fiu al marelui Johann Sebastian Bach. Creația sa (opere, simfonii, sonate) se caracterizează prin simplitate și spontaneitate. O mare parte a vieții a trăit la Londra.
Anul 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor german, care și-a trăit cea mai mare parte a vieții în Franța, unde a și creat. Este autorul a 15 opere, compuse într-un stil propriu, ce nu se identifică nici cu cel italian, dar nici cu cele germane.
Din bogatul său palmares, numai două opere figurează astăzi frecvent în repertoriul marilor teatre de operă din lume: Hughenoții și Africana. Aceasta din urmă constituie o piatră de încercare pentru mulți tenori, atât ca interpretare a rolului, cât și ca demonstrație a capacității vocale, îndeosebi în registrul înalt.
Pe drept cuvânt, afirma un critic de artă că „Cine a cântat Afriana a dovedit că poate cânta orice”.
Anul 1793: Revoluția franceză intră într-o nouă etapă, când Convenția Națională instalează oficial domnia terorii. În această perioadă, au avut loc peste o mie execuții prin ghilotinare, în piața publică. Teroarea republicanilor nu se va potoli decât atunci când va ajunge Napoleon în fruntea statului și se va întitula „Împăratul Republicii Franceze”.
Anul 1817: Se naște Aleksei Konstantinovici Tolstoi, poet, dramaturg și prozator rus (a nu se confunda cu Lev Tolstoi, tot romancier, dar de întindere mai mare). Alksei Tolstoi a publicat mai multe romane, dintre care două se bucură de o mare recunoaștere: romanul „Petru Întâiul” (1929-45), monografia respectivului țar, și „Calvarul” (1922-41), cuprinzând evenimente din anii 1914 – 1919, inclusiv din războiul civil. Este de asemenea autorul mai multor piese de teatru.
Anul 1839: Regatul Unit declară război dinastiei Qing din China. Războiul a dezvăluit starea depășită a armatei chineze, care însă mai folosea nave construite numai din lemn și era depășită de dotarea modernă și puterea de foc a Marinei Regale Britanice.
Soldații britanici, folosind muschete și artilerie avansate, au depășit cu ușurință forțele Qing în luptele terestre. Armata Qing s-a predat în 1842, marcând o lovitură umilitoare prestigiul unei țări precum China.
Folosindu-și poziția avantajată de învingătoare, Marea Britanie s-a impus prin tratatul încheiat atunci, obligând China la substanțiale despăgubiri de război și forțând-o să deschidă importantele porturi de la Canton, Amoy, Fuzhou, Ningbo și Shanghai, pentru comercianții și misionarii occidentali. Insula Hong Kong a fost cedată cu acest prilej Marii Britanii.
Anul 1857: Moare Auguste Comte, filosof, matematician, sociolog francez, fondatorul teoriei pozitivismului.
Anul 1858: Se naște Alexandru Vlahuță, scriitor român, de origine aromână. De departe, cea mai cunoscută scriere a sa este România Pitorească, despre care s-a spus că reprezintă un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.
Anul 1867: Se naște Arthur Verona, pictor român, de origină aromână, care la naștere a purtat următorul nume, puțin obișnuit la români: Arthur Petre Anton Bartolomeu Francisc Maria Verona.
Verona s-a afirmat ca pictor în România începând cu ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, în momentul în care realizările lui Nicolae Grigorescu au început să se impună în pictura românească. Absolvent al marilor Academii de la München și din Paris, el s-a dovedit a fi un bun cunoscător al artelor occidentale. A fost un mare admirator al Renașterii și a fost atras prin educație și structură de pictura clasică.
Pe parcursul celor cincizeci de ani de activitate, s-a străduit să găsească o formulă care să împace viziunea academică a unor mari compoziții pe care le-a făcut cu spontaneitatea de care a dat dovadă pictura sa de plein-air. Dar nu a putut renunța niciodată la apetența sa spre compoziția de atelier, căreia i-a fost tributar în întreaga sa creație.
Anul 1888: Se naște Sarvepalli Radhakrishnan, filosof și politician indian, al 2-lea președinte al Indiei.
Anul 1905: Sub medierea președintelui SUA Theodore Roosevelt, războiul ruso-japonez a luat sfârșit prin semnarea tratatului de la Portsmouth. Tratatul confirma afirmarea Japoniei ca mare putere în Asia de Est și obliga Rusia să renunțe la politicile sale expansioniste din regiune.
Anul 1914: Primul Război Mondial: a început prima bătălie de pe Marna, care s-a soldat cu victoria forțelor franco-engleze împotriva armatei germane. În bătălie au murit 550.000 de soldați, din toate taberele beligerante.
Încercând să-și ia revanșa, germanii au demarat cea de-a doua bătălie de pe Marna. A fost ultima mare ofensivă germană de pe Frontul de Vest în timpul Primului Război Mondial.
Atacul a eșuat însă, atunci când un contraatac al forțelor aliate franceze și americane, inclusiv mai multe sute de tancuri, i-a copleșit pe germanii de pe flancul drept, provocându-le pierderi severe. Înfrângerea Germaniei a marcat începutul Ofensivei Aliaților, care a culminat cu Armistițiul de la Compiègne semnat aproximativ după vreo trei luni.
Anul 1916: Primul Război Mondial: a început Bătălia de la Dobrici (Bazargic), parte a campaniei românești, care s-a încheiat cu victoria trupelor bulgare și retragerea trupelor ruso-române spre Mangalia.
La Dobrici, soldații bulgari, pentru prima dată în istoria recentă a Bulgariei, au fost puși în situația de a lupta împotriva trupelor ruse, din partea Puterilor Centrale, aflate în război cu Aliații.
Anul 1919: Moare Pierre-Auguste Renoir, pictor francez, unul din cei mai cunoscuți artiști plastici ai Franței. Împreună cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Cézanne și alții a creat curentul impresionist. Dar dragostea lui pentru desen, artă figurativă și portrete l-a îndepărtat mai târziu de impresionism, la a cărui creație a colaborat cu atâta dăruire.
El este cel care a format o personalitate de prin rang în pictura franceză, pictorița Susanne Valadon, pe care și-a luat-o ucenică la vârsta de 14 ani, când ea desena, dar încă nu știa să scrie, și a călăuzit-o până a ajuns o notorietate care a știut să se impună ca mare artistă în saloanele franceze. Renoir a pictat cu pasiune până în ultima clipă a existenței sale.
Anul 1929: Se naște Catinca Ralea (fiica filosofului și esteticianului Mihail Ralea), traducătoare din literaturile engleză și franceză.
Anul 1939: Japonia și Statele Unite își declară neutralitatea în "războiul european".
Anul 1940: Regele Carol al II-lea al României suspendă Constituția din februarie 1938 și legitimează cedarea principalele prerogative regale către generalul Ion Antonescu în calitate de prim ministru și de „Conducător”. Pe toată durata războiului, prerogativele regelui se limitau la cele de reprezentare, de conferire a decorațiilor și de numire a generalilor, ceea ce i-a permis regelui să-l avanseze pe Antonescu la gradul de mareșal.
Era cererea expresă a acestuia, poate ca vanitate, poate ca să le poată comanda generalilor, de pe o poziție de rang superior.
Anul 1944: Armata a IV-a română oprește o ofensivă germano-maghiară din centrul Transilvaniei, o ultimă încercare de a recuceri teritoriile eliberate de armatele româno-sovietice.
Anul 1944: Belgia, Țările de Jos și Luxemburg constituie Benelux. A fost o uniune modestă a trei mici state europene, care însă urma să constituie mai târziu nucleul viitoarei Uniunii Europene, cea de astăzi.
Anul 1946: Un tratat, semnat de ministrul de Externe al Austriei, Karl Gruber și prim ministrul Italiei Alcide De Gasperi rezolvă o problemă etnică sensibilă, considerată până atunci ca ireconciliabilă: cea din Trentino-Tirolul de Sud. Prin tratat, Italia recunoaște limba germană, alături de limba italiană, ca limbă oficială în respectivul teritoriu, iar locuitorilor le este permis în mod expres să revină la vechile nume de familie, avute înaintea italienizării forțate, practicate de regimul Mussolini.
Anul 1960: Poetul Léopold Sédar Senghor este ales primul președinte al statului Senegal. Înainte de a fi ales, poetul și-a căpătat o popularitate largă în întreaga lume, prin eseurile sale, dar și prin originalele aforisme, din care Wikipedia citează:
"Când misionarii europeni au ajuns în Africa, ei aveau Biblia și noi aveam pământul. Atunci misionarii au spus: închideți ochii și să ne rugăm! Noi, băștinașii, am închis ochii și ne-am rugat. Când i-am deschis, noi aveam Biblia și misionarii aveau pământul…!".
Anul 1972: La Jocurile Olimpice de la München, opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant "Septembrie Negru", au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. În timpul operațiunii de salvare au murit ostaticii, 5 teroriști și un polițist.
Anul 1977: Programul Voyager: NASA lansează nava spațială Voyager 1. Va fi primul obiect creat de om care va ajunge în spațiul interstelar.
Anul 1980: Are loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția. Era cel mai lung tunel de autostradă din lume la acea vreme (16,22 km) și se întindea de la Goschenen la Airolo.
Anul 1986: Moare Nicuță Tănase, scriitor român de umor, fost muncitor într-un atelier de turnătorie din zona Hunedoarei. Și-a început activitatea la... gazeta de perete a uzinei și a ajuns să publice cărți în capitală.
Anul 1994: Moare Elena Ilinoiu Codreanu, membră a Mișcării Legionare și soția lui fostului șef al organizației, Corneliu Zelea Codreanu.
Anul 1997: Moare Maica Tereza, misionară catolică de origine albaneză, laureată a Premiului Nobel (n. 1910)
Anul 2021: Moare Ivan Patzaichin, român lipovean, multiplu campion olimpic și mondial la caiac-canoe, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 și 1984 și triplu laureat cu argint.
MEMENTO: