Anul 1173 – Văduva Stamira se sacrifică pe sine pentru a ridica asediul Anconei (oraș în Italia centrală de astăzi, port la Marea Adriatică), încercuit de către forțele împăratului Frederic Barbarossa
Legenda spune că, după un asediu de 4 luni, locuitorii Anconei au reușit să arunce în fața asediatorilor un butoi cu rășină și smoală – dar era foarte periculos să-l aprindă. Atunci, văduva Stamira a ieșit cu îndrăzneală în față, a apucat un topor, a spart butoiul și i-a dat foc, distrugând astfel o parte din mașinile de război ale asediatorilor, dar cu prețul propriei vieți. Legenda o dă ca exemplu de curaj, pe care nu l-a avut niciunul dintre luptători, toți bărbați.
Anul 1420: Un cutremur violent, de 8,8 grade Richter, a zguduit regiunea Atacama din Chile, provocând un tsunami de proporții în întregul Pacific, începând de pe coasta vest-americană și până în Hawaii și Japonia. Pagubele au fost uriașe, dar în acea vreme nu le calcula nimeni.
Anul 1449: În bătălia de la Tumu, trupele mongole înving o forță mult mai mare a dinastiei cineze Ming. Împăratul chinez Zhengtong este luat prizonier de mongoli.
Faptul a șocat guvernul și întreg poporul chinez. S-a hotărât atunci ca tronul să-i fie atribuit fratelui lui Yingzong, Zhu Qiyu, care a devenit pe neașteptate împărat. Dar Yingzong era un diplomat desăvârșit și a reușit ca, în timpul captivității sale, să stabilească relații bune cu fostul inamic. Ca urmare, a fost eliberat în anul următor, 1450.
La întoarcere, surpriză!, fratele l-a plasat în arest la domiciliu, nedorind să-i cedeze tronul. Reacția lui Yingzong nu s-a lăsat mult așteptată: a dat o lovitură de palat, și-a reocupat tronul și a domnit până la adânci bătrâneți. Bineînțeles, după ce și-a întemnițat fratele uzurpator.
Anul 1529 – Fortul spaniol Sancti Spiritu, primul construit în Argentina modernă, este distrus de indigeni. Atacul a început pe neașteptate, în noaptea de 31 august/1 septembrie, când soldații spanioli dormeau, dar se pare că nu erau treze nici gărzile, care ar fi trebuit să fie de veghe.
Amerindienii au dat năvală, au incendiat totul, iar când s-au trezit soldații, era prea târziu: abia au apucat s-o ia la fugă - și nu toți. Dându-și seama că orice apărare ar fi inutilă, ei s-au repezit să urce la bordul celor două nave aflate în port și să fugă. Dar cei mai mulți au fost prinși și uciși, în timp ce una dintre nave tocmai luase foc, înainte să poată pleca.
Evenimentul n-a rămas fără consecințe. Distrugerea fortului a pus capăt perioadei de explorare spaniolă a Argentinei și a determinat începutul colonizării. Spania l-a trimis pe Pedro de Mendoza să colonizeze repede zona, înainte ca Portugalia să poată face acest lucru.
Consecința a fost zelul Spaniei de a construi un oraș nou, modern, locuit de coloniștii spanioli, dotat cu o armată care să-l poată apăra, atrăgător pentru comercianți și cu perspective pentru meșteșugari. Acest oraș se numește Buenos Aires.
Anul 1598: Prințul rus Boris Godunov este încoronat țar. Boris Godunov n-ar fi rămas ca personalitate notorie în istorie, dacă n-ar fi făcut obiectul romanului omonim al scriitorului Alexandr Pușkin și al operei, omonimă și ea, pusă pe partitură de compozitorul rus Modest Mussorgski. Este una din operele de referință ale școlii muzicale rusești.
Anul 1678: Moare Jan Brueghel cel Tânăr, cunoscut și valoros pictor flamand. Era descendent dintr-o mai veche familie de pictori, tatăl său fiind, împreună cu Rubens, unul dintre cei mai renumiți artiști plastici din secolul XVII. Jan a început să învețe pictura în atelierul tatălui său, de la vârsta de 10 ani, ajungând în curând să fie unul dintre cei mai originali pictori al barocului flamand.
Anul 1715: Regele Ludovic al XIV-lea al Franței moare după o domnie de 72 de ani – cea mai lungă domnie a unui monarh european. Îi va fi succesor un strănepot, Ludovic al XV-lea, în vârstă de cinci ani, sub regența lui Filip al II-lea, Duce de Orléans, nepotul lui Ludovic al XIV-lea.
Durata ocupării tronului de către acest Ludovic al XV-lea, de peste 58 de ani, n-a fost depășită decât de predecesorul și străbunicul său, Ludovic al XIV-lea, cel care domnise 72 de ani.
Lui Ludovic al XV-lea i-a succedat la tron un nepot al său, nefericitul Ludovic al XVI-lea, care a fost executat pe ghilotină în timpul Revoluției Franceze. Doi dintre ceilalți nepoți, Ludovic al XVIII-lea și Carol al X-lea, au ocupat și ei tronul Franței, rând pe rând, după căderea lui Napoleon I.
Anul 1763: Ecaterina a II-a a Rusiei susține planurile lui Ivan Betskoi, președintele Academiei Imperiale de Arte, pentru înființarea Orfelinatului din Moscova. Gestul filantropic al țarinei a produs o puternică emoție în întreaga Rusie, dar și în vestul Europei. Se pare că era pentru prima dată în istorie când un împărat finanța un orfelinat.
Anul 1804: Juno, unul dintre cei mai mari asteroizi din Centura Principală a Asteroizilor, este descoperit de astronomul german, Karl Ludwig Harding.
Anul 1859: În întreaga lume, are loc o superfurtună solară, despre care s-a scris mult la timpul său, chiar dacă atunci omenirea nu avea încă la dispoziție actualul instrumentar pentru cercetat spațiul cosmic. Asupra concluziilor de atunci, astăzi există multe rezerve.
Anul 1870: Începe bătălia decisivă a războiului franco-prusac, bătălia de la Sedan, care s-a terminat cu victoria decisivă a Prusiei.
Bătălia, numită de unii istorici și „dezastrul de la Sedan”, s-a terminat a doua zi, la 2 septembrie 1870, cu înfrângerea și capitularea trupelor franceze de sub conducerea lui Napoleon al III-lea.
În urma înfrângerii de la Sedan împăratul a căzut, pe data de 1 septembrie 1870, în captivitate germană și a fost închis în castelul Wilhelmshöhe din Kassel. După eliberarea din detenție la data de 19 martie 1871, Napoleon al III-lea s-a stabilit la Chislehurst, unde a decedat la data de 9 ianuarie 1873.
Anul 1878: Se naște prințesa Alexandra de Edinburgh și Saxa-Coburg și Gotha, soră a Reginei Maria a României.
Anul 1900: Se naște Henriette Yvonne Stahl, scriitoare și traducătoare română. Tatăl său, Henri Stahl, era autorul unei celebre metode de stenografie și a fost angajat ca stenograf șef al Parlamentului României. Era prieten de o viață cu istoricul Nicolae Iorga.
Viitoarea scriitoare s-a născut în Franța, dar, în anul 1901, a ajuns în România, împreună cu întreaga familie, și aici a rămas. Toată familia a primit cetățenia română. Henriette era foarte apreciată de confrații săi în domeniul literaturii, cele 11 romane scrise (în limba română) fiind bine primite și de public.
A murit în 1984, în București, la vârsta de 84 ani.
Anul 1902: În sala Olympia de la Paris, publicul a putut viziona prima reprezentare cinematografică de tipul science-fiction, filmul Voiajul în lună al regizorului Georges Méliès. Succesul s-a datorat îndeosebi măiestriei cu care producătorul a reușit să combine ficțiunea cu realitatea.
Anul 1912: La București, în sala „Eforie", a avut loc premiera filmului Independența României, un documentar artistic despre Războiul din 1977-78. A rulat timp de o lună, record pentru acea vreme. Filmul a mai fost prezentat ulterior și în Transilvania, Viena și Budapesta.
Anul 1914: Orașul Sankt Petersburg din Rusia, își schimbă numele în Petrograd sub presiunea unor grupări naționaliste ruse.
Anul 1914: „Martha”, ultimul exemplar de porumbel pasager, moare în grădina zoologică din Cincinnati. Telegraful fără fir, inventat între timp, a făcut caduc rolul porumbeilor călători, în serviciul comunicațiilor.
Anul 1920: La Chicago, s-a inaugurat Monumentul „Fântâna Timpului”, amenajat simbolic, în cinstea a 100 ani de pace între Statele Unite și Regatul Unit.
Anul 1923: Un cutremur a devastat marile centre urbane ale Japoniei, Tokio și Yokohama, omorând aproape 100.000 de oameni (Marele cutremur Kanto).
Anul 1939: După înscenarea unui conflict de frontieră, despre care am mai scris recent, Germania Nazistă a invadat Polonia, declanșând Al Doilea Război Mondial.
Anul 1939: Adolf Hitler semnează ordinul inuman de începere a eutanasierii sistematice a bolnavilor mintal și a persoanelor cu dizabilități.
Anul 1944: Moare Liviu Rebreanu, scriitor român, membru al Academiei Române, personalitate de prim rang a literaturii române, atât ca romancier, cât și ca poet.
Palmaresul său cuprinde romane sociale (Răscoala, Ion, Crăișorul, Gorila), romane psihologice (Pădurea Spânzuraților, Jar, Adam și Eva, Ciuleandra), teatru, nuvele, dar și poezii, atât de emoționante încât nu mă pot abține să nu amintesc câteva versuri, de altfel binecunoscute și totdeauna valabile:
„La noi sunt codri verzi de brad
Și câmpuri de mătasă;
La noi atâția fluturi sunt,
Și-atâta jale-n casă.
Privighetori din alte țări
Vin doina să ne-asculte;
La noi sunt cântece și flori
Și lacrimi multe, multe...”
Anul 1951: Se naște Nicu Ceaușescu, fiul lui Nicolae și al Elenei Ceaușescu, persoana pe care, după toate aparențele, cuplul prezidențial o pregătea ca succesor la șefia țării. Evenimentele din 1989 au schimbat însă cursul lucrurilor.
În acele zile, un așa zis „patriot” l-a înjunghiat pe „Nicu” cu un cuțit în abdomen, fără alt motiv serios, decât acela că era fiul lui Ceaușescu. Avea să moară, după șase ani și ceva.
Anul 1955: A fost înființată Filarmonica de Stat din Cluj.
Anul 1959: Au fost restabilite relațiile diplomatice dintre România și Japonia, întrerupte la 31 octombrie 1944, după ce România se alăturase coaliției antihitleriste.
Anul 1963: A luat ființă prima unitate specializată în domeniul informaticii și automatizării a Armatei române.
Anul 1964: Moare George Georgescu, dirijor român, membru corespondent al Academiei Române, elev al lui George Enescu.
În numeroasele sale turnee peste hotare din anii interbelici, dirijorul George Georgescu își făcuse obiceiul să introducă în programul concertelor cel puțin o compoziție aparținând unui compozitor al țării gazdă.
Astfel, potrivit Wikipedia, la Viena, dirijase compoziții de Johannes Brahms și Richard Strauss, compozitorii săi preferați, la Paris compoziții de Maurice Ravel și Paul Dukas, la Praga uvertura la opera Mireasa vândută de Bedrich Smetana, la Sofia concertul pentru pian și orchestră de Pancio Vladigherof, la Varșovia simfonia Cântece nocturne de Karol Szymanowski, iar în Italia compoziții ale lui Ottorino Respighi.
Începând din anul 1926, a intreprins turnee și în Statele Unite, în fruntea orchestrei filarmonice din New York sau a orchestrei „Concerte Colonne”.
După război, a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa I și a primit titlul de Artist al Poporului. A înregistrat pentru casa de discuri Electrecord ediția integrală a simfoniilor lui Beethoven, înregistrare care s-a bucurat de un mare succes public, la timpul său.
Anul 1966: Legația României din Olanda a fost ridicată la rang de ambasadă.
Anul 1972: La Reykjavík, Islanda, șahistul american Bobby Fischer îl învinge pe rusul Boris Spasski, devenind campion mondial la șah.
Anul 1979: Sonda spațială americană Pioneer 11 devine prima navă care s-a apropiat de planeta Saturn, trecând pe lângă respectiva planetă la o distanță de 21.000 kilometri.
Anul 1980: Generalul maior Chun Doo-hwan, a devenit președinte al Coreei de Sud, în urma demisiei președintelui Choi Kyu-hah.
Anul 1983: Uniunea Sovietică a doborât avionul de pasageri KAL-007 aparținând liniei sud coreene. Guvernul sovietic va recunoaște oficial faptele, la 6 septembrie, declarând însă că piloții nu au știut despre apartenența civilă a avionului, atunci când acesta a încălcat spațiul aerian sovietic.
Anul 1985 – Un echipaj francezo-american a descoperit epava transatlanticului Titanic, celebrul vas naufragiat la 15 aprilie 1912.
Anul 1991: Republica Uzbekistan își declară independența față de Uniunea Sovietică.
Anul 1995: Armata germană a efectuat prima sa misiune de luptă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, angajând în Bosnia bombardamente de tip „Tornado".
Anul 2001: Are loc o ceremonie, în cadrul căreia România a preluat, pentru doi ani, președinția Comitetului de Coordonare al Reuniunii Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei și a Comitetului Director Politico-Militar al Forței Multinaționale de Pace din Sud-Estul Europei (Plovdiv, Bulgaria).
Anul 2004: Începe criza ostaticilor de la școala din orașul rusesc Beslan, când un grup înarmat de teroriști a luat ostatici sute de elevi și profesori. Atentatul s-a soldat cu moartea a 338 de persoane, din care 186 de copii, şi alte sute de răniţi.
Atentatul a fost revendicat într-o declaraţie publicată pe Internet de gruparea Riyadus-Salikhin, o organizație locală, care revendica libertatea Ceceniei și care îşi asuma, cu acest prilej, responsabilitatea şi pentru alte atentate.
Atentatorii îl învinovățeau atunci pe preşedintele Putin pentru pierderea a peste 300 de vieţi omeneşti la Beslan, pretinzând că tragedia s-ar fi petrecut ca urmare faptului că forţele speciale ruseşti au luat cu asalt clădirea şcolii.
Anul 2017: Moare Zoe Petre, istoric, publicist și om politic român.
MEMENTO: