Anul 708 – Pentru prima oară în lume, sunt bătute și puse în circulație în Japonia monede din cupru. Moneda era circulară, cu marginea nezimțată și prezentând în centru o gaură pătrată.
Anul 870 – Orașul maltez Melite se predă armatei aghlabide, care îl asediase. Se pune astfel capăt stăpânirii bizantine în Malta. Melite a fost un oraș antic situat pe locul actualelor localități Medina și Rabat, de pe insula Malta.
Mai târziu, Medina devenea capitala Maltei, titulatură purtată până în anul 1530. În prezent, capitala Maltei este orașul La Valletta, cu o populație de 6.300 de locuitori, cea mai mică dintre toate capitalele Uniunii Europene, dar interesantă atracție turistică.
Anul 886: Moare împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul. Vasile a murit într-un accident stupid, într-o partidă de vânătoare, când a căzut de pe cal, zdrobindu-și capul de un pietroi.
Anul 1009: Catedrala din Mainz suferă daune mari în urma unui incendiu, care distruge clădirea, chiar în ziua inaugurării. În opinia publică uriașul incendiu a provocat o anumită teroare. Clerul catolic a găsit numaidecât o conotație între incendiul distrugător și inaugurarea ratată: este pedeapsa Cerului.
Anul 1261: Urban al IV-lea devine papă. Este singurul caz când o persoană devine papă fără să fi fost mai întâi cardinal.
Anul 1521: Forțele otomane capturează cetatea Nándorfehérvár, astăzi numită Belgrad.
Anul 1526: Armata otomană condusă de Soliman Magnificul l-a învins și l-a ucis pe regele Ludovic al II-lea (în vârstă de 20 de ani) în Bătălia de la Mohács, transformând partea centrală a Regatului Ungariei în pașalâc.
Victoria otomanilor a avut ca rezultat împărțirea Ungariei timp de circa 150 de ani între Imperiul Otoman și Casa de Habsburg din Austria. Autonomia Principatului Transilvaniei a fost recunoscută de Imperiul Otoman.
Anul 1533: Conchistadorul spaniol Francisco Pizarro González îl execută pe Atahuallpa, al treisprezecelea și ultimul împărat al incașilor, după ce îl atrage într-o cursă și îl face prizonier.
Atahuallpa a încercat să negocieze eliberarea sa, oferind o cantitate uriașă de aur, ca răscumpărare. Dar Pizarro nu dorea să-l mențină în viață pe cel a cărui popularitate în rândul incașilor era zdrobitor mai mare decât a invadatorului spaniol.
Ca urmare, a înscenat un proces și l-a condamnat la moarte prin ardere pe rug. Abia în ultimul moment, a acceptat comutarea pedepsei în „strangulare”, după ce Atahuallpa a acceptat să fie botezat în credința catolică.
Ca rezultat, întregul Peru incaș a fost ocupat de spanioli și supus jafului. Spaniolii au început fără milă exploatarea bogățiilor miniere ale țării, iar populația a fost luată în sclavie.
Anul 1541: Încercarea habsburgilor de reocupare a cetății Buda, capitala Ungariei, provoacă un contraatac al otomanilor, scontat cu victoria acestora. Rezultatul a fost anexarea la Imperiul Otoman a întregii părți centrale a Ungariei.
Anul 1751: În pivnițele Castelului Heidelberg se finalizează construcția celui mai mare butoi de vin din lume. Acesta singur poate stoca 221.726 de litri de vin. Memorialiștii consemnează că, pentru construcția uriașului butoi, au fost sacrificați mulți stejari dintr-o pădure apropiată.
Dar, deși era construit pentru păstrarea vinului, butoiul a fost rareori folosit în acest scop. S-a preferat păstrarea lui ca o simplă curiozitate, butoiul constituind astăzi una din cele mai originale atracții turistice din oraș.
Anul 1756: Frederic cel Mare atacă Saxonia, marcând astfel începutul Războiului de Șapte Ani. Fostul premier britanic Winston Churchill denumea această conflagrație ca fiind adevăratul prim război mondial: era pentru prima oară în istorie când conflictul european se extindea pe întregul glob. Beligeranții au folosit resurse materiale și umane nu numai din țara lor propriu zisă, ci și din coloniile peste care erau stăpâni.
Anul 1780: Se naște Jean Auguste Ingres, pictor neoclasic francez, președintele Academiei de Arte Frumoase, cunoscut și ca violonist valoros. Ideea de a avea o a doua profesie s-a înscris în sintagma franceză „violon d’Ingres”.
De obicei, o a doua profesie a cuiva, o „violon d’Ingres”, pornește de la un fel de hobby, o pasiune sau un talent al respectivei persoane. Europa cunoaște mulți oameni de artă, care aveau o dublă profesie, de obicei una de bază și alta de amator. Câteva exemple din țara noastră: tenorul Dinu Bădescu era inginer, tenorul Tomel Spătaru era medic, dramaturgul Aurel Baranga era tot medic. Pe plan global, scriitorul american A.J.Cronin era medic, scriitorul rus Cehov de asemenea medic, iar scriitorul rus Mihai Șolohov era inginer.
Toți și-au abandonat profesia de bază, făcându-și o nouă profesie din acel „violon d’Ingres”, care inițial păruse un moft. Precum pictorul Ingres, un excelent violonist.
Anul 1782: Cuirasatul britanic HMS Royal George s-a scufundat în timp ce era ancorat la Portsmouth, în perioada lucrărilor de întreținere programate. În această catastrofă, s-au înecat între 800 și 950 de persoane.
A căzut victimă atunci viceamiralul Richard Kempenfelt, dar și un mare număr de copii și femei. A fost unul dintre cele mai grave dezastre maritime pe timp de pace din istoria Marinei Regale.
Anul 1805: Se naște Alexandru C. Moruzi, politician din principatul Moldovei, prim-ministru în perioada 1861-1862.
Anul 1831: Omul de știință britanic Michael Faraday a descoperit inducția magnetică. Puțină lume șie însă că marele Faraday, al cărui nume nu lipsește din nicio carte de fizică de liceu și despre ale cărui descoperiri sau invenții s-au scris cărți, a fost el însuși un autodidact.
Nu școala l–a ajutat să ajungă acolo unde s-a înălțat, ci numai curiozitatea sa de a ști, a cunoaște și a descoperi mereu ceva.
Nenumărate descoperiri din fizică i se datorează. Faraday a stabilit însuși conceptul de câmp electromagnetic .Tot el a descoperit că magnetismul exercită influență asupra razelor de lumină și că există o relație de bază între cele două fenomene. El a stabilit principiile inducției electromagnetice, descoperind diamagnetismul și legile electrolizei. Invențiile sale asupra dispozitivelor electromagnetice rotative au constituit conceptul tehnologic al motoarelor electrice. Datorită cercetărilor și eforturilor sale, electricitatea a ajuns să aibă numeroase utilizări în domeniul tehnologic.
În ce privește chimia, Faraday a descoperit benzenul, a inventat o formă timpurie a unui arzător cu gaze, perfecționat ulterior de Bunsen și a adoptat denumiri corecte pentru termeni ajunși astăzi de uz curent, precum: „anod”, „catod”, „electrod” sau „ion”.
Pare paradoxal, dar autodidactul Faraday a ajuns, în cele din urmă, cel mai de vază profesor de chimie la Royal Institution, calitate ce i-a fost atribuită pe viață.
Numele lui a rămas intrat pentru totdeauna în istoria științei, iar posteritatea îl folosește pentru desemnarea unei unități de măsură în fizică, faradul (simbol F). Acesta se definește ca fiind capacitatea care stochează o sarcină de un coulomb pe o diferență de potențial de un volt.
Anul 1835: Portugalia recunoaște independența Braziliei.
Anul 1842: Primul Război al Opiului s-a încheiat prin semnarea tratatului de la Nanking. Prin tratat, dinastia Qing a acordat privilegii comerciale europenilor și a cedat Regatului Unit insula Hong Kong.
Războiul a marcat sfârșitul izolării Chinei și începutul istoriei moderne a acesteia. Dar tratatul nu a putut satisface obiectivele britanice, de îmbunătățire a relațiilor comerciale și diplomatice în zonă. Insatisfacția britanică a dus la Al Doilea Război al Opiului (1856-1860).
Anul 1862: S-a născut Maurice Maeterlinck, scriitor belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1911.
Anul 1885: Germanul Gottlieb Daimler brevetează prima motocicletă din lume, acționată de un motor cu ardere internă, Reitwagen. Motocicleta lui Daimler a folosit un motor cu doi cilindri în V, inventat tot de el, pe care l-a prezentat, mai târziu, la Expoziția Universală de la Paris.
Anul 1891: Se naște Mihail Cehov, actor, regizor și scriitor rus, emigrat în Statele Unite după izbucnirea revoluției bolșevice în Rusia. A fost nepotul marelui scriitor și dramaturg rus Anton Cehov.
Anul 1907: Podul Quebec se prăbușește în timpul construirii, omorând 76 de muncitori. Legenda spune că, în dimineața zilei fatale, proiectantul ar fi trimis executanților următoarea atenționare: „Nu măriți sarcina pe pod, înaintea unei evaluări tehnice, aflată în curs”.
Nimeni nu s-a conformat și, după ce s-a intensificat traficul pe pod, unde echipele executau ultimele lucrări prevăzute în proiect, podul a cedat brusc la presiunea vehiculelor.
Anul 1915: Se naște cunoscuta actriță americană de origină suedeză Ingrid Bergman, laureată de trei ori cu premiile Oscar. Filmele ei au cunoscut și în România un succes deosebit, iar pentru cine nu-și mai aduce aminte, îmi permit să rememorez câteva titluri:
- 1942 Casablanca
- 1943 Pentru cine bat clopotele
- 1944 Lumina de gaz (Gaslight)
- 1948 Arcul de triumf
- 1961 Vă place Brahms?
- 1964 Rolls Royce-ul galben
- 1974 Crima din Orient Express
Anul 1916: Primul Război Mondial: Bucureștiul devine a treia capitală europeană (după Paris și Londra), bombardată de aviația germană. Zeppelinul LZ101 a primit ordin să execute un atac de noapte asupra Bucureștiului. La o oră după miezul nopții de 28/29 august, bateriile antiaeriene ale orașului au deschis focul fără să poate atinge dirijabilul care survola la 3.000 de metri.
Anul 1936: În urma presiunilor cercurilor guvernamentale din Germania și Italia, Nicolae Titulescu este înlăturat de la conducerea Ministerului de Externe al României.
Anul 1944: O delegație a României pleacă la Moscova, pentru încheierea armistițiului cu Națiunile Unite. Dar, deși delegația a plecat spre Moscova la 29 august 1944, sovieticii au organizat discutarea și semnarea armistițiului abia la 12 septembrie. Între timp, delegația română a fost cazată într-unul din cele mai luxoase hoteluri ale capitalei, Metropol, unde s-a bucurat de un fel de all inclusive.
Oficialii români nu aveau altă interdicție decât aceea de a ieși din hotelul unde erau cazați și unde au așteptat degeaba două săptămâni începerea tratativelor.
Astăzi se știe că armistițiul semnat la 12 septembrie 1944 n-a fost rezultatul unor tratative, ci numai semnarea unui document, pe care delegația sovietică îl adusese gata scris, și la care rareori accepta vreo modificare, de obicei, minoră.
Redau textual un pasaj foarte elocvent cu privire la maniera adoptată de partenerii sovietici cu prilejul tratativelor:
„Pierderile pricinuite Uniunii Sovietice prin operațiunile militare și prin ocuparea de către România a teritoriului sovietic vor fi despăgubite de către România față de Uniunea Sovietică, însă, luând în considerare că România nu numai că s-a retras din război, dar a și declarat război și în fapt duce război contra Germaniei și Ungariei, Părțile sunt de acord ca compensațiile pentru pierderile menționate să nu fie plătite în întregime de România, ci numai în parte, și anume în suma de 300 milioane dolari ai Statelor Unite, plătibili în curs de 6 ani, în mărfuri (produse petrolifere, cereale, materiale lemnoase, vase maritime și fluviale, diverse mașini etc.)”.
Anul 1945: Moare cunoscutul actor de comedie Constantin Tănase, actor, dar și finanțator al propriilor spectacole.
A fost unul dintre cei mai aplaudați actori ai Bucureștilor în anii antebelici, dar și mai aplaudat imediat după război, când nu s-a sfiit să-i sfideze chiar pe ocupanții ruși (sovietici). În acea vreme, soldații sovietici jefuiau trecătorii pe străzi – mai ales noaptea cu predilecție pentru ceasuri. Ajunsese populară sintagma „davai ceas”, ca un fel de „dă-mi ceasul”.
Pe marginea acestei informații, Constantin Tănase s-a prezentat pe scenă, declamând:
„Rău a fost cu «was ist das»
Da-i mai rău cu «davai ceas»
De la Nistru pân' la Don
Davai ceas, davai palton
Davai casă și moșie
Harașo, tovărășie!”.
Actorul a avut atunci neplăceri serioase chiar cu autoritățile militare sovietice, instalate la București și care i–au comunicat că nu permit „ponegrirea Armatei Roșii”.
Ca răspuns, Tănase a apărut iarăși pe scenă, la următorul spectacol, în uniformă de soldat sovietic și cu câteva rânduri de ceasuri instalate pe fiecare mână. La ridicarea cortinei, nu făcea decât să strige „harașo, harașo, harașo - davai ceas!”, la care publicul a răspuns cu un ropot de aplauze.
A fost reținut, cercetat și eliberat. De atunci, nu l-a mai deranjat nimeni, dar, în ziua de 29 august 1945, a decedat subit „din motive de inimă” – cum titrau fără alte explicații ziarele vremii.
Anul 1949: Uniunea Sovietică testează prima sa bombă atomică la Semipalatinsk, în Kazahstan. Sovieticii construiseră bomba folosind documentațiile tehnice americane sustrase din laboratoarele SUA și apoi vândute La Moscova. Pentru asemenea faptă, în SUA au fost judecați, condamnați și executați soții Rosenberg.
Anul 1958: Se naște Michael Jackson, interpret american de muzică pop. Supranumit „Regele Pop ”, el este considerat de mulți ca una dintre cele mai importante personalități culturale ale secolului XX. Într-o carieră de patru decenii, contribuțiile sale la muzică, dans și modă, împreună cu viața personală mediatizată, au făcut din el o figură cu totul aparte în cultura populară a lumii.
Anul 1965: Nava spațială Gemini 5 având la bord astronomii americani Gordon Cooper și Pete Conrad se întoarce pe Pământ, amerizând în Oceanul Atlantic, după un record de opt zile în spațiu și 120 de orbite ale Pământului.
Anul 1966: Beatles efectuează ultimul lor concert în fața fanilor, la Candlestick Park în San Francisco, SUA.
Anul 1972: S-a născut Andreea Esca, jurnalistă română, prezentatoare la un popular canal de televiziune, poate cea mai veche prezentatoare de știri din România, dacă luăm în calcul că a debutat încă din anii ‘90, la o televiziune privată.
Anul 1982: Moare Ingrid Bergman, actriță suedeză despre care am scris mai sus, fiind născută în aceeaşi zi.
Anul 1991: Presat de noul lider al Rusiei, Boris Elțin, care și-a câștigat o popularitate fără precedent, activ fiind pe baricadele de pe străzile Moscovei, Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice suspendă toate activitățile Partidului Comunist Sovietic.
„Mărețul” partid comunist-bolșevic s-a văzut deodată cu aripile tăiate și lipsit de orice putere în stat.
Anul 1997: Este fondată compania Netflix din industria cinematografică americană.
Anul 2003: Ayatollahul Mohammed Sayed Baqir al-Hakim, liderul musulman șiit din Irak, este asasinat într-un atac terorist, împreună cu aproape 100 de credincioși, lângă o moschee din Najaf.
Anul 2005: Apele umflate de uraganul Katrina s-au revărsat peste digurile din preajma orașului New Orleans, inundând 80% din oraș și din zonele suburbane.
Mijloacele de protecție contra inundațiilor au cedat în peste 50 de locuri. Aproape toate digurile din dreptul orașului New Orleans s-au spart când uraganul Katrina a trecut spre estul orașului, inundând 80% din suprafața urbană și mai multe din regiunile învecinate timp câteva săptămâni. Cel puțin 1.836 de persoane și-au pierdut viața.
MEMENTO:
- Ziua internațională împotriva testelor nucleare
- Ucraina: Ziua Minerului
- Ucraina: Ziua de Comemorare a Apărătorilor Ucrainei
- Polonia: Ziua Poliției Municipale
- Slovacia: Aniversarea revoltei naționale slovace
- India: Ziua Limbii Telugu