Anul 1209: Simon de Montfort, lider al Cruciadei Albigense, jefuiește orașul Beziers (sudul Franței), ucigând tot ce îi stătea în cale. Totuși, istoria nu-l condamnă pentru asemenea cruzimi, cruzimea fiind la modă și chiar meritorie în acel început de secol al XIII-lea, când tocmai se instituționaliza Inchiziția, ca un fel de tribunal extrem.
Ca urmare, Simon de Montfort este considerat de istorici drept unul dintre marii comandanți militari ai Evului Mediu. El a luat parte la a patra cruciada și a fost una dintre figurile proeminente ale cruciadei albigense. Montfort este lăudat pentru reușita celor mai multe campanii ale sale, în special pentru triumful său la confruntarea de la Muret. A murit la asediul orașului Toulouse în plină glorie, în anul 1218.
Anul 1298: Edward I al Angliei i-a învins pe scoțienii lui William Wallace în bătălia de la Falkirk.
Bătălia de la Falkirk, din 22 iulie 1298, a fost una din marile confruntări din Primul Război Scoțian de Independență. Condusă de regele Edward I al Angliei, armata engleză a înregistrat una din cele mai spectaculoase victorii din arealul anglo-scoțian, umilindu-l pe generalul William Wallace, strategul militar al scoțienilor.
La scurt timp după bătălia pierdută, Wallace a hotărât să se sancționeze singur, renunțând oficial la titlul său de Guardian of Scotland.
Anul 1451: Umanistul italian Poggio Bracciolini vorbeșe explicit, în lucrarea sa "Disceptationes convivales", despre latinitatea limbii române, cea auzită de el, vorbită de poporul valah, precum și despre continuitatea elementului romanic în cuprinsul vechii Dacii, din vremea împăratului Traian.
Poate merită această informație mai multă atenție decât i se acordă, ținând seama că apare cu peste un secol înaintea cronicii lui Grigore Ureche, cel despre care credeam că a consemnat înaintea altora un text ajuns celebru: „Aşijderea şi limba noastră din multe limbi ieste adunată şi ieste amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prinpregiur, măcară că de la Rîm ne tragem și cu ale lor cuvinte ni-s amestecate...”.
Anul 1456: Strălucită victorie, la Belgrad, a lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei și regent al Ungariei, împotriva puternicei armate otomane conduse de Mahomed al II–lea, cuceritorul Constantinopolului.
Bătălia a avut loc după ce turcii otomani au atacat și asediat cetatea Belgradului. Până la urmă, asediul s-a transformat într-o bătălie de proporții, în al cărei final Ioan a condus un contraatac spontan, învăluind tabăra turcească. Sultanul însuși a fost rănit și cu greu și-a salvat viața. A fost primul eșec al sultanului, după reușita sa, privind cucerirea Constantinopolului.
S-a spus de atunci – şi nu fără temei – că „bătălia de la Belgrad a decis soarta lumii creștine”.
În cinstea victoriei, papa Calixt al III-lea a cerut ca fiecare biserică să tragă clopotele la prânz, obicei păstrat și astăzi în toată lumea creștină.
Informat despre evenimentele din zona Balcanilor, papa i-a acordat lui Iancu de Hunedoara atributul de „cel mai puternic atlet și unic al lui Hristos"
Anul 1540: Moare Ioan I Zápolya, rege al Ungariei.
Anul 1812: În cadrul războiului din Peninsula Iberică, ducele de Wellington Arthur Wellesley a învins armatele franceze în bătălia de la Salamanca și le-a obligat să se retragă spre Pirinei.
Anul 1822: Se naște Gregor Mendel, fondatorul geneticii, ca știință. El este autorul a ceea ce s-a numit ulterior „Legile eredității lui Mendel”. Nu s-a bucurat de multă notorietate în timpul vieții sale, dar a devenit o personalitate de prim rang pentru problemele genetice, abia postum.
Anul 1832: Moare împăratul Napoleon al II-lea al Franței, în vârstă de 21 ani, născut în 1811, fiu legitim al lui Napoleon I Bonaparte și a celei de a doua soții a sa, prințesa austriacă Maria-Luiza.
Povestea acestui Napoleon al II-lea, împăratul care nu s-a așezat niciodată pe tronul său legitim și nu a domnit nicio secundă, începe în anul 1810, atunci când împăratul Napoleon află că, după scurta sa aventură avută cu contesa poloneză Maria Walewska, aceasta a rămas însărcinată. A dedus numaidecât că are toate atributele bărbătești ale unui om de sex masculin și că nu din cauza lui soția sa, Josephine, n-a rămas până atunci gravidă, ci numai din cauza ei: soția împăratului este sterilă.
Napoleon Bonaparte a divorțat rapid de soția sa, cea stearpă, dar nici nu se putea căsători – ca împărat – cu o metresă, așa că a lăsat-o pe Maria Walewska să-și convingă venerabilul soț că bebelușul născut îi aparține. Iar el, împăratul, și-a găsit numaidecât o mireasă de rang imperial, prințesa austriacă Maria-Luiza, cu care s-a căsătorit și care i-a născut numaidecât un fiu, pe Napoléon François Joseph Charles, cel căruia Bonaparte i-a lăsat tronul atunci când a abdicat definitiv, în 1815.
La insistențele țarului rus Alexandru I, puterile europene n-au recunoscut dreptul împăratului învins de a lăsa un testament, dar acesta a fost înregistrat de autoritățile franceze și așa se face că Napoleon-fiul a intrat în istorie ca Napoleon al II-lea.
A doua zi după abdicarea lui Bonaparte, o comisie guvernamentală de cinci membri a preluat conducerea Franței, în așteptarea întoarcerii regelui Ludovic al XVIII-lea, care se găsea la Castelul Cambresis. Comisia a deținut puterea timp de două săptămâni, iar Napoleon al II-lea nu a fost chemat ca împărat niciodată.
Următorul Bonaparte care a venit pe tronul Franței (în 1852) a luat numele de Napoleon al III-lea, în respectul pentru domnia teoretică a vărului său, Napoleon al II-lea.
Anul 1938: Moare, la numai 37 de ani, Ionel Fernic, compozitor român, trubadurul romanțelor de altădată. Puțini își mai amintesc azi de el, dar numele lui a fost mulți ani la rând capul de afiș al tuturor șlagărelor bucureștene.
Bănuind că generația de azi a dat demult uitării acest geniu al muzicii ușoare, îmi permit să rememorez câteva titluri care făceau cândva vogă:
- Îți mai aduci aminte, doamnă
- La umbra nucului bătrân
- Pe boltă când apare luna
- Dar ești la fel ca și toate celelalte (cântat peste hotare cu titlul „Quand même”)
- Iubesc femeia
- Pentru tine am făcut nebunii
- Adio, doamnă
- De ce mi-ai spus că mă iubești
- În ochii tăi fermecători
Cine ar dori o mostră despre ce era altădată muzica ușoară, așa cum o compunea Ionel Fernic acum aproape un secol, poate asculta aici:
Enciclopedia virtuală Wikipedia consemnează că, în doar câțiva ani, Ionel Fernic a devenit autorul a peste patru sute de șlagăre. Multe dintre compozițiile sale s-au bucurat de faimă în epocă și mai sunt încă și azi îngânate de supraviețuitorii unei epoci aproape apuse.
ASTĂZI PE SPOT:
Poate că Ionel Fernic ar mai fi compus multe, dacă nu-l aștepta un sfârșit tragic, când și-a pierdut viața într-un accident aviatic pe data de 22 iulie 1938, la vârsta de 37 de ani. A fost pasagerul unui zbor pe ruta Varșovia-București-Salonic, prăbușit din motive necunoscute în spațiul românesc, în pădurea Negrileasa, aproape de satul Stulpicani, județul Suceava.
Anul 1946: A fost creată Organizația Mondială a Sănătății (OMS), instituție specializată a Națiunilor Unite, cu sediul la Geneva, creată în 1946 și care a devenit funcțională de la 7 aprilie 1948. România este membră a OMS, începând din anul 1948.
Anul 1946: Organizația sionistă teroristă "Irgun" bombardează hotelul "Regele David" din Ierusalim, locul administrației civile și comandamentul militar al Mandatarului Britanic pentru Palestina. 91 de persoane și-au pierdut viața în acest eveniment.
Anul 1946: La Avignon, în Franța, s-a născut Mireille Mathieu, una din cele mai îndrăgite și apreciate soliste vocale ale Franței și, îmi permit chiar să spun, ale lumii.
Glasul său limpede și uneori grav, cu o întindere de registru pe care și-ar dori-o multe alte soliste de renume, timbrul ei vocal, omogen și neschimbat pe toată întinderea sa, fac ca Mirelle Mathieu să constituie un simbol al cântului francez.
Bogata sa activitate artistică numără 37 de albume și 150 de milioane de copii. A evoluat alături de cele mai mari voci ale Franței, i-au scris cântece cei mai de seamă compozitori și textieri, a fost turnat și un film despre viața ei: "Le Conte de fée de Mireille Mathieu".
Am citit într-un portal francez că acum, la cei 77 ani ai săi, solista încă mai apare pe scenă. Pare neverosimil, dar poate fi și adevărat, dacă ne amintim că acum mai bine de zece ani, a concertat la București și avea același glas limpede dar sever, ca totdeauna.
Era să uit, la cei 77 ani ai săi MM își păstrază neschimbată chiar și coafura – același delicios breton, de când era copilă și o tundea mămica.
Anul 1946: Este ziua de naștere a lui Petre Roman, fost premier al României, cel dintâi premier postdecembrist, cel pe care l-a promovat revoluționarul Iliescu și tot Iliescu l-a sacrificat fără să clipească, atunci când trebuia plătit un preț, ca să plece minerii, veniți cu ciomegele la București.
Anul 1950: Regele Leopold al III-lea al Belgiei se întoarce din exil în timp ce țara era frământată de proteste. Știri din presă informau despre o avertizare a ambasadorului SUA în Belgia, care atenționa Washingtonul că o întoarcere imediată a regelui în Belgia ar "crea dificultăți serioase" și că exisă riscul ca minoritatea vorbitoare de limba franceză să ceară autonomia sau anexarea la Franța, destabilizând situația în regiune.
Însuși regele făcea obiectul unor controverse cu privire la poziția sa în timpul ocupației germane, ceea ce a determinat organizarea unui referendum, cu privire la întoarcerea pe tron a suveranului. Cu o majoritate de 57%, belgienii au votat atunci pentru întoarcerea regelui și a familiei regale.
Dar, la puțin timp după întoarcere, Leopold s-a întâlnit cu una dintre cele mai violente greve generale din istoria Belgiei. Trei protestatari au fost uciși, când Jandarmeria a deschis focul. Țara era la un pas de război civil, iar separatiștii au și înlocuit steagurile belgiene cu însemnele valone.
La 1 august 1950, regele Leopold a decis să abdice în favoarea fiului său de 20 de ani, Baudouin. Soluția s-a dovedit a fi una fericită, căci retragerea lu Leopold a potolit protestele, iar regele Boudouin a avut parte de o domnie stabilă și lungă, de 42 ani, până la decesul său.
După ce s-a retras, fostul rege Leopold și-a urmat pasiunea pentru antropologie și entomologie și a călătorit în jurul lumii. A murit în 1983, la vârsta de 81 de ani.
Anul 1951: Ziua de naștere a lui György Frunda, avocat și politician român de etnie maghiară.
Anul 1951: Ziua de naștere a celui de al șaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române IPF Daniel (cu numele de mirean Dan Ilie Ciobotea), membru de onoare al Academiei Române.
Fără îndoială, numele IPF Daniel va fi legat în istorie de construcția în București a uneia din cele mai mari catedrale din lumea ortodoxă. Nu este locul aici să comentez despre efortul financiar pe care l-am făcut noi, toți românii, întrucât de la noi au provenit și încă mai provin toate sumele alocate, fie prin buget, fie prin aportul Primăriei Capitalei (tot banii noștri), fie prin daniile noastre plătite direct bisericilor sau prin altele. Cum spuneam, no comment.
Anul 1958: Moare Mihail Zoșcenko, scriitor rus, autorul unor impresionante istorioare, scrise pentru copiii de toate vârstele. Dar Zoscenko era scriitor și pentru „oameni mari”, conjunctură în care și-a ales genul satiric – unul cu care se potrivea genial, în opinia mea.
Numai că și la genul satiric autoritățile nu acceptau astfel de aprecieri decât laudative la adresa „omului sovietic”. Dacă te apuci să critici, în loc să lauzi, ești dușmanul poporului. În scurt timp, editurilor li s-a interzis să publice scrierile lui Mihail Zoscenco, catalogat ca decadent și calomnios la adresa societăţii sovietice.
După moartea lui Stalin, editurile au primit din nou „indicația” să-l publice pe Zoscenko, autor de mare talent. Între timp se îmbolnăvise și, după câțiva ani, a decedat.
Anul 1986: Moare Aurelian Andreescu, interpret de musică ușoară.
Anul 2000: Fostul premier al Pakistanului, Nawaz Sharif (17 februarie 1997 - 12 octombrie 1999), a fost condamnat de un tribunal anticorupție din Attock la 14 ani închisoare, sub acuzația de evaziune fiscală.
Dar, surpriză, după ce a fost închis timp de mai bine de un deceniu, a revenit în politică în anul 2011 și și-a condus partidul la victorie pentru a treia oară în 2013.
Dar iată că, în 2017, Nawaz a fost iarăși demis din funcție de către Curtea Supremă a Pakistanului în legătură cu o așa numită afacere Panama Papers – prea complicată, ca s-o explicăm aici. În 2018, Curtea Supremă din Pakistan l-a condamnat iarăși la zece ani închisoare, cu interzicerea dreptului de a mai ocupa funcții publice, primind și o pedeapsă de zece ani închisoare.
Dar a făcut recurs și, ca urmare, a fost achitat la 29 noiembrie 2023.
Anul 2001: Moare Vlad Mugur, regizor român de teatru. A fost unul din „generația de aur”, cea de absolvenți ai Colegiului Național Sfântul Sava, anii 1944-1946, din care aș aminti:
- Istoricul Dinu Giurescu, membru al Academiei Române decedat în 2018.
- Compozitorul Pascal Bentoiu, fost președinte al Uniunii compozitorilor și muzicologilor, decedat în 2016.
- Regizorul Vlad Mugur , cel care, plecat din țară în1971, a excelat la München, Konstanz, Hanover, Esslingen, Münster și în alte numerose părți ale Europei.
- Baritonul Octav Enigăescu decedat în 1993
- Tenorul Valentin Teodorian, acea voce de aur, care a fost aplaudată în mai toate capitalele europene, din care aș aminti operele din Paris, Viena, Praga, Budapesta, Moscova etc.
- Matematicianul Ștefan Gheorghiță, cel care a refundamentat mecanica fluidelor. Decedat în 1978.
- Actorul Dinu Ianculescu, selectat pentru Teleenciclopedia, datorită glasului său grav și inconfundabil. A decedat în 2017
- Ion Ioanid - fost memorialist, disident, crainic și redactor al postului de radio „Europa Liberă”. Decedat în 2003.
Nicio generație de aur nu s-a mai repetat, după ce a intervenit reforma învățământului după modelul sovietic (1948), iar „Sfântul Sava” a fost eliminat de pe frontispiciu, pentru a-l înlocui cu „Nicolae Bălcescu” – un nume respectabil, dar fără pretenții sacrosante.
Anul 2005: Microsoft anunță numele final al noului sistem de operare: "Windows Vista".
Anul 2009: Cea mai lungă eclipsă totală de Soare din secolul al XXI-lea. Durata maximă a fost de 6 minute și 39 de secunde pe coasta Asiei de sud-est. O eclipsă mai lungă va avea loc în secolul următor, în iunie 2132.
Anul 2011: Două atacuri teroriste comise de extremistul de dreapta Anders Behring Breivik au dus la uciderea a 77 de persoane la Oslo și pe insula Utøya, în Novegia.
Deși vinovăția sa era evidentă, la procesul lui Breivik s-a luat în calcul foarte serios problema sănătății sale mentale și a responsabilității în fața legii. S-au făcut multe speculații, presa a comentat în toate felurile, s-au emis ipoteze și scenarii, dar rapoartele medicale au dovedit fără tăgadă că Breivik este, sub aspect mental, sănătos tun și responsabil pentru faptele sale. A fost condamnat la 21 ani de închisoare.
Teroristul îşi ispășește pedeapsa în țara cu cele mai confortabile închisori din lume.
Anul 2016: În Kuweit, temperaturile au ajuns la 54 de grade Celsius, cea mai mare temperatură înregistrată pe glob, iar, în orașul antic Basra din Irak, s-au înregistrat „numai” 53,9 grade Celsius - cu o zecime de grad mai puțin. Organizația Mondială de Meteorologie a omologat temperaturile constatate.