Gradul de responsabilitate a făcut diferența în dictarea sancțiunilor în cazurile româncei Simona Halep, respectiv al polonezei Iga Swiatek, a explicat Karen Moorhouse, directorul general al Agenției internaționale pentru integritatea tenisului (ITIA), într-un interviu acordat AFP.
Iga Swiatek și Simona Halep, foste numărul unu mondial, au fost testat pozitiv pentru substanțe interzise, la doi ani distanță, dar au primit sancțiuni radical diferite (o lună de suspendare pentru Swiatek și patru ani, redusă în apel la 9 luni, pentru Halep).
Întrebată cum poate explica această 'diferență de tratament', așa cum a calificat-o Simona Halep, conducătoarea ITIA a răspuns: ''În cazul Iga Swiatek, testul pozitiv s-a datorat unor medicamente contaminate. Pentru noi, gradul ei de responsabilitate (…) a fost așadar foarte limitat. Aceasta explică de ce a primit o suspendare de o lună. Cazul Halep este extrem de complex, dar în cele din urmă Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a recunoscut că testul ei pozitiv s-a datorat unui supliment contaminat. Pentru a determina gradul ei de responsabilitate, au ținut cont de natura produsului în cauză - nu era un medicament - și de măsurile de precauție pe care le luase jucătoarea pentru a încerca să limiteze riscul de contaminare. După cântărirea acestor factori diferiți, TAS a impus o suspendare de nouă luni. Toate deciziile (autorităților antidoping - n.red.) se bazează pe natura produsului în cauză și pe măsurile de precauție luate de jucător pentru a limita riscul de contaminare''.
Karen Moorhouse a comentat, totodată, criticile primite de ITIA după cazul italianului Jannik Sinner, actualul lider al clasamentului ATP, al cărui test pozitiv a fost dezvăluit cu o întârziere de câteva luni, la fel ca și în cazul polonezei Iga Swiatek.
''Întotdeauna încercăm să fim cât se poate de transparenți, respectând în același timp regulile. Problemele de comunicare în jurul cazului Sinner au dezvăluit poate o înțelegere greșită a regulilor noastre privind anunțarea testelor pozitive și suspendărilor provizorii: oamenii au crezut în mod eronat că anunțăm teste pozitive, când de fapt anunțăm suspendări provizorii. În ambele cazuri, regulile au fost respectate: jucătorii au contestat suspendarea provizorie în termenul de zece zile prevăzut în textele noastre. Și pentru că apelul lor a avut succes, suspendările provizorii nu au fost făcute publice. Dacă am fi făcut altfel, ne-am fi încălcat propriile reguli'', a explicat Moorhouse.
''Aceste cazuri au provocat discuții sănătoase. Și este complex să găsești echilibrul potrivit între interesul de a dezvălui un test pozitiv și interesul de a-l păstra secret până la efectuarea unei anchete amănunțite. Unele sporturi decid să anunțe imediat suspendările provizorii, cum ar fi atletismul. Alții, în special sporturile de echipă, nu le anunță niciodată. Ei așteaptă până când (sportivul acuzat) va fi audiat. Tenisul a încercat să găsească un echilibru corect cu regula celor zece zile: dacă cineva face apel (la suspendarea sa) în zece zile și câștigă, aceasta nu este făcută publică. Aceasta este o regulă care ar putea fi schimbată'', a adăugat directoarea ITIA.
''Este ceva la care vom lucra împreună cu lumea tenisului. Există argumente pro și contra. Dar atunci când examinăm un caz, aplicăm întotdeauna regulile în vigoare la acel moment. Așa că sunt foarte confortabilă și încrezătoare în modul în care am tratat acest caz (cazul Sinner - n.red.). Și este bine că acest caz a dus la discuții pentru a ști dacă regulile sunt încă adecvate sau dacă trebuie schimbate'', a mai spus Karen Moorhouse.
ITIA a acceptat explicațiile lui Jannik Sinner, care susține că testul său pozitiv s-a datorat unei contaminări cu clostebol, după un masaj făcut de un membru al echipei sale. Întrebată dacă îi va sancționa pe membrii staffului tenismanului italian în viitor, directoarea ITIA a răspuns: ''Regulile noastre se bazează pe Codul Mondial Antidoping, care cuprinde mai multe infracțiuni care pot fi comise de anturajul unui jucător: medic, antrenor, agent… Dar cele mai multe dintre infracțiunile în cauză presupun o intenție (de dopaj - n.red.). În cazul Sinner, conform expertizei juridice pe care am primit-o, nu exista nicio justificare pentru a urmări pe cineva din anturajul său. Nu au existat încălcări ale regulilor programului antidoping din tenis, care se bazează pe Codul Mondial Antidoping. Ca parte a dezvoltării formării noastre (cu privire la regulile antidoping - n.red.), încercăm cu adevărat să le facem accesibile anturajului jucătorilor''.