Un bărbat din Germania, ajuns la 80 de ani, mănâncă ce găsește prin tomberoane, deși deține zece case în valoare de mai multe milioane de euro.
Cu toate că arată ca un om fără adăpost, Heinz B., un pensionar german din orașul Darmstadt, este, de fapt, milionar. În urmă cu doi ani el deținea șapte case, două apartamente și avea și un cont de economii cu jumătate de milion de euro. Între timp a mai făcut economii și tocmai a scos din cont 700.000 de euro ca să-și cumpere a zecea casă, iar 100.000 de euro i-a băgat într-un depozit cu dobândă la termen de la o altă bancă, relatează Bild.
Fost inginer electrician, Heinz spune că a reușit să facă avere fiindcă a învățat să trăiască modest, cu ceea ce aruncă alții. În fiecare lună, el primește o pensie de 3.756 de euro, după ce a lucrat ca funcționar superior la biroul de telecomunicații. Singurul lux pe care și-l oferă: conexiunea la Internet și un laptop. Nu vrea telefon mobil, pentru că l-ar costa 10 euro pe lună, ceea ce e mult.
Heinz nu dă mai mult de cinci euro pe lună pe mâncare. Tot ce-i trebuie găsește căutând prin tomberoane. Spune că i se mai întâmplă să cumpere ulei, în rest oamenii sunt foarte risipitori și aruncă atât de multă mâncare, încât ar putea sătura o familie întreagă cu ce găsește la gunoi. "De exemplu, oamenii cumpără un pachet de cârnați, mănâncă unul și pe urmă aruncă pur și simplu restul la gunoi", explică el.
Vecinii îi lasă de mai mulți ani mâncarea pe care nu o mai consumă sau care expiră pe gardul casei sale. El o acceptă cu brațele deschise, iar în schimb le oferă obiecte bine conservate pe care le găsește printre deșeuri. Pensionarul umblă zilnic pe bicicletă prin oraș, caută prin tomberoane și păstrează tot ce crede că i-ar putea folosi.
Foarte priceput în investiții, Heinz cumpără doar case la care poate ajunge cu bicicleta, ca să facă singur reparațiile. Și astfel economisește mulți bani: "Meșterii îți iau 55 de euro pentru o jumătate de oră de reparații - nu poți să atunci atâția bani", spune el.
Marea lui problemă este că nu are copii și nici rude apropiate, așa că nu știe cui să-i lase averea, după ce va muri. Are niște veri îndepărtați, dar aceștia nu-și permit să achite impozitul pe moștenire, așa că se gândește să facă o faptă bună și să le lase chiriașilor săi unele dintre proprietăți.
T.D.