Valul 4 al pandemiei lovește România cu tot mai multă forță și, rând pe rând, localitățile mai mici, dar și marile orașe se întorc la restricții tot mai dure, pe măsură ce incidența crește.
După ce de mai bine de o săptămână Capitala a început să fie înconjurată de localități roșii, a venit și rândul ei să depășească pragul de 6 cazuri la mia de locuitori, după ce au fost adăugate la numărătoare mii de cazuri nealocate înaintea congresului PNL din weekend.
Acum, autoritățile dau din colț în colț, schimbă regulile pentru închiderea școlilor, restaurantelor sau sălilor de fitness pentru că, în ciuda promisiunilor de la Palatul Victoria din ultimele luni, economia a cam început să se închidă.
Toate astea se întâmplă de la o zi la alta, chiar de la o oră la alta și impactează toți cetățenii care sunt obligați să respecte măsurile. Doar că se poate dovedi misiune imposibilă pentru foarte mulți, oricât de binevoitori ar fi.
Decizii la nivel național
Cadrul general al restricțiilor este stabilit la acest moment de cea mai recentă hotărâre de guvern pentru prelungirea stării de alertă, publicată în 10 septembrie în Monitorul Oficial. Acolo sunt trasate liniile pentru funcționarea școlilor, a restaurantelor, a cinematografelor, magazinelor, sălilor de fitness sau muzeelor, organizarea de concerte, nunți sau botezuri și, în general, orice activitate ce presupune adunarea la un loc a mai multor persoane.
Sunt 11 pagini de măsuri înșirate pe două coloane, în limbaj de lemn, puse de-a valma, fără o structură pe praguri de incidență, cu repetiții multe, pe care după ce le parcurgi ești mai puțin sigur de ce trebuie să faci decât înainte. Și oricum, până la finalul săptămânii va fi modificată, așa cum a cerut premierul Florin Cîțu.
Decizii la nivel local
Ai putea spune că nu-ți bați capul, mai bine aștepți hotărârile locale. Când localitatea în care ești atinge un prag de incidență ridicat, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență se întrunește, hotărăște măsurile și apoi ele intră în vigoare la nivel local.
Cetățenii sunt anunțați de restricții oficial pe site-ul prefecturii sau primăriei sau pe paginile de pe rețelele de socializare ale acestor instituții. Doar că informarea se face exact în același stil, fiind luate din hotărârea de guvern acele articole care se aplică incidenței.
Ca un exemplu, multe bătăi de cap ne-au dat la începutul săptămânii autoritățile din Ilfov. Duminică după-amiază, au luat nu mai puțin de trei hotărâri diferite care urmau să intre în vigoare de luni de la 10:00 și care vizau în total zeci de localități.
În unele incidența COVID era între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori, în altele între 6 și 7,5 iar cele din urmă depășiseră 7,5. Fiecare hotărâre cu setul său de măsuri înșirate acolo, totalizând vreo 20 de pagini.
În unele cazuri nici nu sunt spuse clar măsurile, doar sunt făcute trimiteri la alte hotărâri sau ordine de ministru care au stipulat cândva care sunt condițiile de desfășurare a respectivei activități. Fără a fi dat măcar un link către respectivul document.
Marți, însă, Prefectura Ilfov anunța rezultatul controalelor de luni, făcute de 177 de polițiști, care au dat 85 de avertismente după ce au prins 85 de persoane că nu respectau măsurile.
Sigur, este și aceasta o modalitate de a te asigura că oamenii află de restricții, însă nu ar fi mai simplu să existe o informare eficientă, simplă, pe înțelesul tuturor și care să nu necesite zeci de minute de studiu și 177 de polițiști?
Se poate și altfel...
Cu această întrebare în minte am cercetat site-urile primăriilor celor mai mari orașe din România și concluzia este următoarea: oriunde ai locui, dacă vrei să afli ce ai de făcut, află care e rata de incidență Covid și apoi caută restricțiile care se aplică pe acel prag pe site-ul Primăriei Timișoara.
Site-ul instituției are o pagină dedicată situației Covid în oraș. Aflăm care e incidența cumulată, câte cazuri au fost în ultimele 24 de ore, dacă mai sunt locuri la ATI și cum arată situația vaccinării.
Având informațiile, mai jos aflăm care sunt restricțiile aplicate. Sunt linkuri către hotărâri și legi, dar fiecare activitate este listată simplu, pentru ca omul să vadă clar ce opțiuni are.
Sunt linkuri către documentele necesare circulației, în funcție de scenarii - certificat Covid, declarație pe proprie răspundere sau adeverința de la locul de muncă.
La fel către lista centrelor de vaccinare, buton special pentru programarea online și numere de telefon necesare.
Cetățenii află scurt și clar și care sunt simptomele de Covid și ce pași trebuie să urmeze în funcție de situația în care se află.
Totul într-o singură pagină, interactivă, ușor de parcurs, de unde am rămas nu doar cu informațiile necesare, dar și cu un sentiment de bine, de normalitate, de respect reciproc.
Și asta nu doar pentru că rătăcisem ore pe site-urile altor primării, încercând să găsesc aceleași informații.
...Dar exemplele sunt puține
Ceva similar am mai găsit pe site-ul Primăriei Brașovului, unde ne întâmpină primarul Allen Coliban care spune, într-un material video, de ce a ales să se vaccineze.
Există și o pagină dedicată informațiilor despre vaccinare, restricții, simptome, documente necesare, puțin diferită ca accesibilitate, format și mod de comunicare față de cea a Timișoarei.
Tot o pagină similară dedicată informațiilor despre COVID-19 are și Primăria Bacău, unde informațiile sunt structurate cel mai apropiat de cea a Primăriei Timișoara.
Pe site-ul Primăriei Capitalei nu a mai fost postat ceva despre Covid de când primar era Gabriela Firea. Există o pagina intitulată ”Certificat digital Covid…”, unde au fost adăugate două intrări noi - o trimitere către pagina RoVaccinare și una către cea de unde poate fi descărcat certificatul digital. Pare însă că doar a fost redenumită o pagină veche dedicată informării despre pandemie, pentru că a treia intrare este despre campania din mai 2020 inițiată de Gabriela Firea ”Testăm pentru Vacanță”.
Nici la Prefectura București situația nu e mai bună. Deși există din primul ecran o secțiune intitulată ”Stop Covid”, unde am crezut că sunt listate informațiile necesare, ea duce către un comunicat din iulie 2020 despre rezultatul controalelor din Centrul Vechi.
Dintre primăriile de sector, doar Primăria Sectorului 2 are o pagina dedicată, unde informațiile sunt ușor de accesat și urmărit.
Pe site-ul Primăriei Cluj Napoca există în primul ecran o trimitere către site-ul RoVaccinare, iar la subsolul paginii de start exista și o secțiune intitulată ”Măsuri dispuse pentru limitarea efectelor răspândirii COVID-19”. Din păcate, ea duce spre un document cu măsurile de la începutul pandemiei, din timpul stării de urgență.
Primăria Oradea are doar o trimitere spre site-ul știrioficiale.ro, în timp ce prefectura are o pagina unde sunt listate toate hotărârile si rapoartele pentru activitățile de prevenție de la nivelul județului. Asta în condițiile în care 15 localități, inclusiv Oradea, au incidența de peste 3 cazuri la mia de locuitori, ceea ce înseamnă că cetățenii au de respectat restricții.
Pe site-ul Primăriei Alba Iulia nici nu există pandemia, iar la prefectură sunt listate hotărârile, cetățenii fiind nevoiți să afle singuri ce au de făcut, în condițiile în care 3 municipii - Alba Iulia, Aiud și Blaj - au incidențe de peste 3 cazuri la mia de locuitori.
La Arad, deși aici deja întreg județul este roșu, iar municipiul reședință avea miercuri o incidență de 4,3 la mie, pe site-ul primăriei nu există informații mai noi despre Covid de noiembrie 2020. La prefectură sunt publicate doar ratele de incidență, comunicarea făcându-se pe Facebook.
De aici am aflat că există, făcut în parteneriat cu DSP Arad, un site - cetateanactiv.ro, unde sunt hărți interactive cu incidența în județ, pe localități. Este și o hartă a școlilor, însă ea nu funcționează, ci scrie pe ea ”vacanță”.
În orice caz, pe această pagină nu există nicio infrmație despre restricțiile impuse în fiecare localitate cu incidență ridicată. Acestea sunt postate pe pagina de Facebook a prefecturii, sub formă de fotografii sau linkuri spre hotărâri.
La Primăria Bistrița Năsăud nu pare să mai existe Covid. Prin căutare în site am ajuns la pagina intitulată ”Măsuri dispuse pentru limitarea efectelor răspândirii COVID-19”, unde am găsit cel mai recent comunicat din 3 aprilie 2020, alături de declarația pe proprie răspundere necesară la acel moment și comunicatul BOR despre condițiile de desfășurare a slujbelor de Florii și Paște de anul trecut.
La Primăria Constanța, secțiunea ”Măsuri pentru creșterea capacității instituționale în prevenirea și combaterea răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus” nu a mai fost updatată din 12 martie 2020.
Exemplele pot continua, din păcate în aceeași linie, la primăriile ale căror site-uri le-am mai consultat.
România are însă 2.685 de comune, însumând 13.285 de sate, și 263 de oraşe, dintre care 82 sunt municipii și nu am accesat site-urile tuturor acestor unitți administrative. Astfel, te invităm să ne transmiți tu cum te informezi despre restricțiile Covid și cum ți se pare comunicarea primăriei din localitatea în care locuiești.
