După ce a pus la dispoziția PNL agenda Guvernului, pentru a-și asigura șefia în partid, Florin Cîțu ar fi vrut să se folosească și de Comisia Europeană pentru legitimare.
Așa se face că a apărut, pe surse, informația că președintele CE Ursula von der Leyen va veni „să semneze” PNRR în 24 septembrie, așadar, cu o zi înainte de congresul liberalilor.
A fost nevoie ca instituția europeană să infirme, anunțând un program diferit: oficialul UE vine la București, dar nu în 24, ci în 27 septembrie. Mesajul, diplomatic comunicat, a fost că Uniunea Europeană nu se lasă târâtă în lupta pentru putere din partid și că ea dialoghează cu prim-ministrul țării, nu cu un candidat la președinția PNL.
Tot pe surse guvernamentale a fost transmisă informația că PNRR-ul României este agreat și chiar lăudat de Comisia Europeană și va fi semnat la București, când Ursula von der Leyen se va vedea cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Florin Cîțu.
O nouă forțare triumfalistă, așa cum a fost pus în scenă și momentul vizitei pe care cei trei au făcut-o la Spitalul Universitar din București, când, flancată de Iohannis și Cîțu, von der Leyen, care a vorbit ultima, conform protocolului, a anunțat că România are, și ea, Planul de Reziliență și Redresare aprobat.
Nu semnat, așadar, cum triumfalist a anunțat Cîțu, ci aprobat.
De altfel, aceasta este și procedura și niciun lobby nu ar fi putut să convingă Comisia Europeană să semneze un PNRR, pe care îl semnează, în numele UE, Consiliul Uniunii Europene și nu imediat, ci în termen de patru săptămâni de la aprobarea inițială a Comisiei.
Într-un brief tehnic organizat cu jurnaliștii acreditați la Comisia Europeană, la care SpotMedia.ro a participat, cu câteva ore înainte de anunțul oficial, doi înalți oficiali europeni au explicat că Guvernul României nu are de ce să creadă că banii sunt într-un sac pe care Comisia Europeană l-a și dat țării noastre.
Chiar și după avizarea dată de CE, PNRR trebuie să treacă și prin filtrul miniștrilor de Finanțe din Consiliul UE, în termen de patru săptămâni.
Semnătura pe care au invocat-o guvernanții de la București, ca să dea greutate contractuală momentului și ca să lase impresia că gata, au adus bani europeni în țară, urmează abia după ce toate aceste etape vor fi fost parcurse.
Până la sfârșitul anului, așadar, contractul de finanțare va fi semnat și vor intra și primii bani, prefinanțarea (un avans) de 13% din total, adică 3,8 miliarde de euro.
Restul banilor vor veni în tranșe și vor fi condiționați de îndeplinirea obiectivelor de traseu.
Adică nu e musai să vină, dacă autoritățile nu își fac treaba așa cum au stipulat în PNRR.
Mai mult, jumătate din suma de aproape 30 de miliarde de euro care e pusă la dispoziția, dar nu și în sacul României, o reprezintă împrumuturi, adică bani pe care îi vom da înapoi Uniunii Europene.
Cum arată la Bruxelles instabilitatea guvernamentală de la București
Congresul PNL și preluarea partidului de către tandemul Cîțu/Iohannis nu a rezolvat criza guvernamentală și nu a adus niciun beneficiu cetățenilor, în pofida confiscării agendei publice.
Vreme de patru luni înainte de momentul efectiv al congresului, românii au fost chemați să privească arena din partid și încleștarea pentru putere ca fiind un eveniment de importanță publică.
În zilele imediat următoare, după ce congresul a tranșat puterea, DSP București a putut să aloce cazurile reale de COVID 19 Capitalei, incidența a luat proporții, iar cetățenii au putut să vadă că Guvernul este la fel de gol, cu Ministerul Sănătății, adică tocmai cel esențial, condus interimar și nu cu una, ci cu două moțiuni de cenzură.
„PNRR-ul României este ambițios și e nevoie, cu siguranță, de un guvern funcțional, care să poată face reformele. Chiar dacă pentru implementarea țintelor, un guvern instabil nu va avea impact imediat, în realitate va crea probleme”, a precizat unul dintre oficialii europeni, la întâlnirea cu jurnaliștii.
„Noi sperăm că va fi instalat un guvern stabil cât mai repede posibil. (...) Este dificil de prevăzut cum vor fi realizate bornele și țintele din PNRR, dacă nu există un guvern susținut de o majoritate, care să promoveze reformele și investițiile care sunt în PNRR”, a continuat acesta, răspunzând unei întrebări adresate de jurnaliști.
Acesta este contextul real în care Ursula von der Leyen a venit la București, nu ca să semneze cu premierul Florin Cîțu un contract prin care Uniunea Europeană trece în vistieria României banii europeni.
Munca e abia la început, au transmis oficialii europeni, care au ținut să spună că instituția va asista România și în continuare. De altfel, Comisia Europeană a asistat și scrierea acestui Plan, unul care a primit 10 calificative A și doar un calificativ B, la capitolul buget.
Pentru ca un PNRR să fie aprobat, trebuie îndeplinite 11 criterii, iar un calificativ C descalifică Planul.
Calitatea guvernării, menționată drept condiție și în PNRR: OUG-urile nu pot înlocui procesul decizional
Realizarea reformelor majore și a investițiilor publice majore este strâns legată de buna guvernanță, care trebuie îmbunătățită în continuare, se arată chiar în documentul explicativ al Comisiei Europene.
„Într-o serie de situații, procesul decizional a fost imprevizibil, recurgându-se adesea la ordonanțe de urgență ale guvernului, ceea ce eludează procesul decizional obișnuit. (...) Consultările publice și integrarea feedbackului primit de la societatea civilă nu sunt sistematice”, amintește documentul.
MCV-ul merge mai departe și Guvernul încă e așteptat să desființeze SIIJ
Modificările aduse Legilor Justiției în perioada 2017-2019 au generat provocări în ceea ce privește eficiența, calitatea și independența sistemului judiciar, se mai amintește în raportul Comisiei privind PNRR.
Actualul guvern s-a angajat să modifice rapid legislația relevantă în conformitate cu recomandarea formulată în raportul din 2019 din cadrul MCV și să adopte măsuri concrete pentru a asigura independența sistemului judiciar și pentru a soluționa problema tot mai acută a insuficienței personalului din sistemul judiciar.
Un prim pas în direcția anulării măsurilor anterioare a fost făcut la jumătatea lunii februarie 2021, când Guvernul a aprobat un proiect legislativ de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție. Totuși, acest proiect de act legislativ este încă pe agenda de lucru a Parlamentului.
Independent de PNRR-ul României și în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), România are obligația de a implementa angajamentele asumate în cadrul MCV, spune Comisia Europeană.
Câteva repere de poziționare:
- PNRR nu este al Guvernului, ci al României. Comisia Europeană a acordat asistență, de unde și revenirile, corecturile, ajustările de traseu. Ele sunt firești. Sunt și linii de finanțare refuzate, altele introduse în urma acestui proces de ajustare. Toate astea, pentru a ajunge la aprobare din partea Comisiei.
- Calificativele date nu se convertesc în bani. Să iei un A (o notă de 10) e una, să treci examenul final e alta. Tezele din PNRR sunt bune, prioritățile sunt în concordanță cu ce înseamnă redresare și reziliență în limbaj european. Nu echivalează cu implementarea, de aici încolo e exclusiv responsabilitatea României.
- Aproape jumătate din suma totală alocată Romaniei constă în împrumuturi. Adică sunt bani pe care îi vom da înapoi, deci contează și mai mult dacă îi cheltuim cum trebuie.
- Cealaltă jumătate e condiționată de proiecte concrete și de etapele de implementare. Adică sunt bani pe care i-am putea lua, bani potențial la dispoziția României.
- PNRR este un bun tablou de țară: amintește disparitățile regionale, care s-au resimțit acut în pandemie în sectoare esențiale ca educația și sănătatea.
- PNRR nu înlocuiește guvernarea. Prețurile tot vor crește, în apartamente tot frig va fi la iarnă, spitalele sunt tot excedate, vaccinarea nu a oprit valul 4, pentru că Guvernul s-a concentrat prea mult pe lupta pentru putere din PNL și prea puțin pe un val 4 pandemic, mai grav în România decât precedentele, tocmai din cauza vidului de guvernare din ultimele luni.
