Înalţi oficiali ai Comisiei Europene au explicat luni că Planul de Redresare şi Rezilienţă al României, aprobat de CE, va genera o creştere a Produsului Intern Brut de maxim 2,9% până în 2026.
Ei au subliniat că, pentru moment, el nu este afectat de situaţia politică din ţară, dar că este nevoie de un guvern funcţional pentru a fi implementat. Oficialii, care au condus discuţiile cu autorităţile române, au explicat că măsurile din Plan nu pot fi modificate în timp şi că, în cazul în care proiectele cuprinse în acesta nu vor fi finalizate conform calendarului, banii nu vor putea fi alocaţi.
„Noi sperăm să fie instituit cât de curând un guvern stabil. Atâta timp cât România dă asigurări legat de angajamentele sale privind reformele şi investiţiile, nu există un impact imediat. Sperăm ca situaţia (guvernului, n.r.) să se rezolve cât mai repede posibil pentru a nu avea un impact negativ, repercusiuni în implementarea Planului”, au spus oficialii CE.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost aprobat de Comisia Europeană şi, în baza acestuia, România va primi 29 de miliarde de euro, granturi şi împrumuturi, pentru a-i investi în diverse proiecte până în decembrie 2026.
Ce urmează
Planul cuprinde 15 componente, care acoperă şase piloni şi sunt împărţite în granturi şi împrumuturi. Acestea însumează 171 de măsuri (64 de reforme şi 107 investiţii), iar la baza lor stau 507 puncte de referinţă şi obiective.
Din total, 14,24 de miliarde de euro reprezintă granturile şi 14,94 de miliarde de euro, împrumuturile.
După ce Comisia Europeană a evaluat PNRR şi a transpus conţinutul în propuneri pentru decizia de implementare din partea Consiliului, în următoarele patru săptămâni Consiliul trebuie să o aprobe şi să adopte deciziile aferente. Urmează semnarea acordului, între Comisie şi statul membru, iar în primă fază România va primi 3,8 miliarde de euro, prefinanţare, în trimestrul al patrulea din 2021.
Ulterior, de până la două ori pe an, statele membre cer noi plăţi pentru a atinge obiectivele. În decurs de două luni, Comisia pregăteşte evaluări preliminare ale cererilor şi, în urma deciziei, statele membre primesc rata sprijinului financiar.
Dacă România sau oricare alt stat membru nu implementează până la finalul lui 2026 proiectele propuse, nu este prevăzută o extindere a perioadei în care aceşti bani alocaţi pot fi cheltuiţi. Dacă proiectele nu sunt finalizate la timp, în baza obiectivelor stabilite, banii nu pot fi alocaţi. Există o dispoziţie clară: măsurile din PNRR nu trebuie modificate în timp.
Citește mai multe despre PNRR:
