Incendiile de vegetaţie istorice, care au devastat Australia în 2019, au afectat inclusiv ecosisteme aflate la mii de kilometri distanță, potrivit unui studiu care ne arată cât de extinse pot fi consecinţele pe care aceste fenomene provocate de încălzirea globală le pot avea.
În urmă cu doi ani, populaţiile de alge din sudul Oceanului Pacific au explodat pur şi simplu, ajungând să ocupe împreună o suprafaţă cu lăţimea de peste 3.200 de kilometri – cam cât lăţimea Australiei, scrie Vox.com.
Astfel de fenomene au de obicei legătură cu o sursă de poluare a solului, cum sunt scurgerile provenite de la terenurile agricole, bogate în substanţe ca azotul, de care algele au nevoie pentru a se dezvolta. Aici, în mijlocul oceanului, unde nu sunt ferme sau uzine, cauza s-a dovedit a fi una îndepărtată.
Într-un studiu de referinţă publicat în jurnalul Nature, oamenii de ştiinţă explică faptul că fumul care s-a ridicat în timpul incendiilor de vegetaţie din Australia, care conţine printre altele fier şi fosfor, a fost împins de curenţii de aer în sudul Oceanului Pacific, fertilizând populaţiile de alge de aici.
Fenomenul a atins punctul culminant în ianuarie 2020 şi a durat aproximativ patru luni.
De obicei, algele sunt mai puţin abundente în această zonă în timpul verii australiene, dar se pare că incendiile puternice din urmă cu doi ani au schimbat situaţia.
Este cunoscut deja faptul că praful transportat de vânt deasupra apei este o sursă de substanţe nutritive pentru alge, însă până acum exista mai mult bănuiala că incendiile au un rol similar.
Incendiile din 2019 au distrus 21 la sută din pădurile Australiei.
Pe măsură ce incendiile de vegetaţie devin tot mai frecvente pe fondul încălzirii globale – anul acesta au avut loc incendii masive în California, în Pădurea Amazoniană braziliană şi în Siberia – se ridică întrebarea care este impactul lor asupra oceanelor lumii.
Oamenii de ştiinţă nu au încă un răspuns cert. În primul rând, dacă fumul ajunge într-un ecosistem deja bogat în substanţe nutritive, atunci ar putea să nu aibă acelaşi efect ca în cazul de faţă.
Apoi, când astfel de explozii de alge au loc, impactul lor asupra ecosistemului local poate fi devastator, provocând în anumite cazuri aşa-numitele “zone moarte”, unde nu există suficient oxigen pentru ca animalele marine să supravieţuiască.
Un posibil efect pozitiv poate avea legătură cu faptul că algele absorb CO2, însă chiar si chiar şi astfel de explozii ar putea să nu fie suficiente pentru a neutraliza emisiile generate în timpul incendiilor. În plus, în timpul procesului de descompunere, unele tipuri de alge eliberează înapoi în atmosferă dioxidul de carbon stocat.
C.S.
Vezi şi:
