Planeta arde în incendii de vegetație. Fenomenul era chiar benefic, dar ceva i-a schimbat cursul natural

Planeta arde în incendii de vegetație. Fenomenul era chiar benefic, dar ceva i-a schimbat cursul natural

Incendiile de vegetație ne șochează în fiecare an. Oamenii își pierd agoniseala de-o viață, animalele ard de vii, pădurile se mistuiesc hectar după hectar, iar pompierii nu reușesc să facă față vitezei cu care se deplasează flăcările de la un copac uscat la altul.

Dar incendiile de vegetație fac parte din istoria naturală de mii de ani, fiind privite drept garanții ale supraviețuirii pentru multe dintre specii, observă BBC.

Ce este diferit, însă, în ultimii ani este intensitatea și amploarea pe care o iau aceste incendii, din cauza schimbărilor climatice.

Incendiile au ajuns până la Polul Nord

În zona noastră, spre exemplu, incendiile au mistuit în ultimele săptămâni atât Grecia, Italia și Turcia, cât și Bulgaria și chiar Siberia.

În Siberia situația este din ce în ce mai gravă mai ales în regiunea Iacuția, unde peste 3,4 milioane de hectare de păduri ard în prezent, inclusiv în teritoriile greu accesibile şi îndepărtate.

Chiar și agenţia spaţială americană NASA a raportat că fumul degajat de incendiile din Iacuţia a traversat mai mult de 3.000 de km și ajunge la Polul Nord, ceea ce pare a fi o premieră în istoria documentată.

Incendiile de vegetaţie de magnitudinea unei „catastrofe biblice” continuă să facă ravagii și în Grecia, forţând mii de oameni să-şi părăsească locuinţele.

Și Bulgaria s-a confruntat cu un val de căldură săptămâna trecută, iar luni serviciile meteo au emis o alertă de avertizare cod roşu privind canicula în cea mai mare parte a ţării. Aici, în ultimele zile s-au înregistrat până la 240 de incendii pe zi, potrivit pompierilor.

Iar coșmarul nu este nici măcar aproape de sfârșit: În Italia este de așteptat ca temperaturile să crească până la 45 de grade în zilele de 10 și 11 august, cu un grad ridicat de risc de incendii.

Nu doar Europa este în această situație. Și SUA și Australia se confruntă cu incendii devastatoare.

În Australia, în primele ore ale anului 2020, un incendiu de vegetație lovea orășelul New South Wales din Cobargo. În doar câteva ore, focul a mistuit totul în calea lui chiar pe strada principală, lăsând în urma sa doar fum și ruine.

Orașul distrus a devenit simbol a ceea ce a dobândit numele de Vara Neagră, când au murit cel puțin 34 de oameni, au fost ucise trei miliarde de animale și au ars din temelii 186.000 de kilometri pătrați de pădure.

Biroul Australian de Meteorologie a explicat fenomenul norului ce poartă numele ”Pyrocumulonimbus”, și arată cum incendiile de vegetație generează cenușă care se răcește, devenind un nor de furtună. Acesta produce o ploaie care se evaporă la apropierea de sol și care generează un nou val de căldură, iar trasnetele aprind noi incendii.

Dar incendiile de vegetație nu sunt ceva nou

Cu toate acestea, merită notat că incendiile de vegetație au făcut parte din ciclul natural dintotdeauna, în multe dintre habitate. Fără aceste incendii de vegetație, o mulțime dintre speciile care cresc viguros în unele păduri ar dispărea, pur și simplu.

Este vorba mai ales de copacii care chiar au nevoie de foc ca să germineze și să producă pădurile viitorului.

De exemplu, o specie de eucalipt are semințe învelite într-o rășină și doar focul poate topi această rășină pentru a elibera sămânța din interior.

Unii copaci au scoarța atât de groasă încât acționează ca un scut împotriva căldurii și protejează stratul de alburn din structura lemnului responsabil cu transportul apei și al nutrienților prin copac.

Focul face parte din ciclul lor de viață și, fără el, nu s-ar mai putea înmulți iar asta ar schimba întregul habitat, făcând viața mai dificilă pentru speciile care depind de ei pentru a supraviețui.

Căldura ne arde tot mai tare

Cu toate acestea, devine din ce în ce mai îngrijorător faptul că focul, văzut odinioară drept salvatorul acestor peisaje, apare tot mai des și devine tot mai intens.

Potrivit unui raport publicat în 2017 de US Global Change Research Program, riscul de incendiu crește din cauza aerului uscat și a secetei pedologice. În plus, sezonul de incendii s-a prelungit considerabil în ultimii zeci de ani.

De fapt, din cauza temperaturilor tot mai crescute, vara este de așteptat ca fereastra anuala de risc de incendiu să crească cu până la 30%.

Un alt factor declanșator de incendii este apariția a noi și noi boli care provoacă o scădere a numărului de plante și copaci.

Spre exemplu insecta numită sfredelitorul frasinului (Agrilus planipennis Fairmaire) a ucis milioane de copaci în SUA. Iar asta înseamnă volume uriașe de lemn rămase în pădure - lemn care acționează ca un combustibil pentru viitoarele incendii de vegetație.

Ce e de făcut

Un alt raport realizat de Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) notează că ”incendiile de vegetație sau invaziile de insecte sunt tot mai des întâlnite și s-ar putea intensifica în viitor, din cauza solului tot mai uscat și a sezoanelor calde care se întind pe perioade tot mai lungi”.

Și, totuși, în timp ce unele incendii izbucnesc din cauze naturale, marea majoritate sunt pornite de mâna omului, fie intenționat, fie neintenționat.

Cercetătorii spun că este necesar să se ia măsuri: În primul rând, autoritățile locale ar trebui să managerieze mai bine terenurile acoperite de păduri, iar oamenii ar trebui educați să evite declanșarea unui incendiu de vegetație.

Dar fiecare dintre noi putem schimba ceva, dacă devenim mai responsabili și ne gândim la mediul înconjurător cu fiecare acțiune pe care o întreprindem, zi de zi.

Citește și:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇