Câteva sute de români care nu au mai reușit să facă față datoriilor au cerut, în ultimii opt ani, deschiderea procedurii de insolvență personală.
Potrivit informațiilor transmise Mediafax de Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC, de la intrarea în vigoare a Legii 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, la 1 ianuarie 2018, și până la 10 septembrie 2024, 641 de români au solicitat protecție în baza acestei legi.
Datorii uriașe, dar și cazuri sub pragul minim
Potrivit datelor comunicate de ANPC, cea mai mare sumă datorată de un solicitant a fost de aproape 500.000 de euro, iar în alt caz a fost cerută insolvența pentru datorii totale de aproximativ 2,4 milioane de lei.
Oficialii precizează însă că au existat și cereri depuse sub pragul minim legal, adică sub valoarea de 15 salarii minime brute pe economie (de la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe economie este de 4.050 de lei, ceea ce înseamnă că pragul pentru deschiderea procedurii este de 60.750 de lei).
Cine sunt românii care au apelat la insolvență personală
Potrivit informațiilor ANPC, Bucureștiul conduce detașat în clasamentul național al cererilor de insolvență personală, cu 77 de dosare depuse din 2018 până în prezent. Urmează Galați (48 de cereri), Timiș și Gorj (câte 39 de solicitări).
La polul opus, în județele Harghita, Teleorman și Tulcea s-a înregistrat câte o singură cerere în toată această perioadă.
Analiza parțială pe criterii de gen arată că, pentru procedura simplificată de insolvență, aproximativ o treime dintre solicitanți au fost femei, iar două treimi - bărbați. În cazul procedurilor pe bază de plan de rambursare, în multe situații cererile au fost depuse de ambii soți sau parteneri.
În total, 28 de persoane au primit până acum aprobarea instanței pentru deschiderea procedurii judiciare de insolvență, potrivit datelor centralizate de ANPC.
Ce înseamnă, în esență, insolvența personală
Potrivit ghidului ANPC, insolvența este starea patrimoniului unei persoane fizice care nu mai are suficiente fonduri bănești pentru plata datoriilor scadente.
Situația se presupune automat atunci când debitorul nu a plătit o datorie timp de 90 de zile de la scadență.
Această procedură nu anulează datoriile, dar oferă un cadru legal de reorganizare, prin care debitorul poate evita executarea silită și poate renegocia termenele și modalitățile de plată, păstrând în același timp un nivel de trai minim rezonabil.
Cine poate beneficia
Legea 151/2015 permite persoanelor fizice de bună-credință care nu mai pot face față datoriilor să solicite protecție față de creditori și o perioadă de reorganizare financiară, prin una dintre cele trei proceduri prevăzute:
- Procedura pe bază de plan de rambursare a datoriilor – debitorul propune, cu sprijinul unei comisii, un plan de plată pe o durată de până la 5 ani (extensibil cu încă 12 luni), în care sunt stabilite tranșele și prioritățile de plată.
- Procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active – destinată cazurilor grave, când rambursarea integrală este imposibilă și bunurile debitorului sunt valorificate.
- Procedura simplificată – pentru datorii sub 10 salarii minime brute pe economie.
Pentru a fi eligibil, debitorul trebuie:
- să aibă domiciliul sau reședința în România de cel puțin 6 luni înainte de depunerea cererii;
- să fie în stare de insolvență fără perspective realiste de redresare în următoarele 12 luni;
- să aibă datorii care depășesc valoarea bunurilor proprii cu cel puțin 15 salarii minime brute.
Cine nu poate apela la această protecție
Legea exclude persoanele care:
- au fost condamnate pentru evaziune fiscală, fals sau infracțiuni contra patrimoniului;
- au fost concediate din motive imputabile sau refuză să muncească deși sunt apte;
- au contractat datorii noi deși știau că sunt în stare de insolvență;
- au transferat bunuri cu scopul de a evita plata datoriilor;
- au mai beneficiat de insolvență în ultimii 5 ani.
Câți români se află acum sub monitorizare post-insolvență
Potrivit datelor furnizate Mediafax de ANPC, în prezent, trei debitori se află în perioada de supraveghere postprocedură de insolvență, conform articolului 73 din Legea 151/2015.
Aceștia sunt monitorizați de Direcția de Insolvență pentru a se asigura respectarea obligațiilor din planul de rambursare și pentru a evita acumularea de noi datorii.