România înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană între veniturile mari şi veniturile mici ale populaţiei, acesta fiind un indicator al inegalităţilor sociale de la nivelul unei ţări.
„România înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje din UE între veniturile mari şi cele mici în rândul populaţiei: venitul mediu al celor mai bogaţi 10% dintre români este de aproape 5 ori mai mare decât al celor mai săraci 10%, conform datelor Eurostat din 2022.
Pentru comparaţie, în Uniunea Europeană acest raport este de 3,6”, arată un raport al Monitorului Social, proiect al Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung România, care are la bază date oficiale.
În topul privind decalajele de venituri, România, unde cei mai bogaţi 10% dintre cetăţeni câştigă de 4,9 ori mai mult decât cei mai săraci 10% dintre cetăţeni, este surclasată de state ca Bulgaria (raportul este 5,6), Letonia (4,9) şi se situează pe acelaşi loc cu Lituania (4,9).
La polul opus, cele mai mici decalaje între veniturile bogaţilor şi cele ale săracilor se înregistrează în Slovacia, Slovenia, Cehia şi Finlanda, ţări în care raportul este mai mic de 3.
„Între anii 2010-2015, decalajele de venituri în România s-au accentuat, crescând de la 5,2 la 6,5. După anul 2015, tendinţa a fost descrescătoare, veniturile cele mai mici crescând mai repede decât cele mai mari, dar cu toate acestea ţara noastră continuă să înregistreze printre cele mai mari decalaje de venituri din UE”, se arată în studiu.
Măsurarea decalajelor între veniturile a 10% cei mai bogaţi şi 10% cei mai săraci cetăţeni este un indicator al inegalităţilor sociale de la nivelul unei ţări.
Spre deosebire de indicatorii de măsurare a ratei riscului de sărăcie, care iau în considerare un procent din venitul mediu pentru a arăta cât la sută din populaţie se află sub sau aproape de pragul sărăciei, decalajele de venituri între bogaţi şi săraci arată gradul de distribuire a veniturilor în rândul populaţiei şi, prin urmare, cât de mari sunt inegalităţile de venituri dintr-o ţară.
România depune cererea de plată 5 din PNRR, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Ce mai avem de făcut pentru ultimii bani
Se pregătește redeschiderea singurei exploatări de grafit din România. O resursă abandonată acum 20 de ani a devenit materie primă esențială
Cum mirosea orașul Pompeii, acum 2.000 de ani. Până și cercetătorii au fost surprinși
FCSB a rămas fără lider: Florin Tănase, o cauză a problemelor de la gruparea roș-albastră
