Starea de spirit a românilor înainte de alegerile prezidențiale este sumbră, variind între îngrijorare (orașele mari), depresie (orașele medii sau mici) și disperare (rural), conform concluziei cercetării calitative efectuate de sociologul Barbu Mateescu, la comanda Fundației Konrad Adenauer.
„Frustrarea cu privire la lipsa de calitate a serviciilor furnizate de către stat este la cote extrem de înalte, reprezentând unul dintre motivele principale pentru nemulțumirea generală”, mai constată analiza rezultată din discuții în focus grupuri.
"Analiza evidențiază decuplarea tot mai mare dintre Guvern și cetățeni, scăderea calității serviciilor publice și scăderea percepută a profesionalismului în instituții-cheie, precum asistența medicală și educația.
(…) Participanții și-au exprimat dorința de a avea un președinte care să pună interesele țării mai presus de influențele externe, să reflecte valorile poporului și să conducă cu integritate. Mulți au făcut apel la o schimbare culturală în politică și au pledat pentru noi lideri, care să fie liberi de clientelism și corupție.
În plus, valorile conservatoare, precum patriotismul și credința, au fost subliniate în zonele rurale ca fiind componente importante ale identității naționale și ale direcției viitoare”, concluzionează Barbu Mateescu.
Principalele concluzii prezentate în analiză:
- Alegerile parlamentare nu au dus la „încărcarea” cu legitimitate a clasei politice, aceasta fiind văzută în continuare cu ostilitate. Votul de pedepsire sau schimbare va defini alegerile prezidențiale de peste câteva luni.
- Sentimentul conform căruia „România e un sat fără câini” este semnificativ mai puternic decât în urmă cu un an. O așteptare puternică de la următorul președinte constă în schimbarea ethos-ului administrației publice.
- Față de acum un an, funcția de reprezentare a președintelui este și mai importantă în conștiința publică, dispărând însă atuul validării de către Vest. Participanții doresc un președinte care să apere interesele României în mod activ și repetat.
- Mesajele conservatoare/antiglobaliste sunt semnificative pentru o parte minoră numeric a participanților. Bătălia electorală din 2025 se va duce în principal pe alte coordonate, identificate în paragrafele precedente. România se află mai jos pe piramida lui Maslow decât țările occidentale în care dezbaterile ideologice sunt cele fundamentale.
- Cercetarea de acum un an conținea următoarea concluzie: „Este imposibilă emiterea unui prognostic credibil cu privire la rezultatul unei confruntări electorale între un reprezentant al clasei politice actuale și un candidat populist și dinamic, cea dintâi fiind puternic erodată.” În acest moment, situația a trecut printr-o clarificare, clasa politică având nevoie de un candidat foarte energic, charismatic și creativ pentru a ține pasul cu naționalismul populist.
Raportarea generală față de România și față de guvernare
- Participanții din marile orașe sau suburbiile lor resimt un șoc cu privire la ceea ce ei percep ca fiind dispariția consensului pro-Vest, fiind în consecință confuzi și îngrijorați: „Suntem într-un moment de cotitură” (bărbat, 20 de ani, Ilfov). „[Direcția în care se îndreaptă România] poate să fie o direcție bună sau mai puțin bună în funcție de alegerile prezidențiale” (femeie, 31 de ani, oraș mare).
- Prin contrast, în localitățile mai mici domină lipsa de satisfacție (în mediul urban) sau o frustrare puternică (în mediul rural). Exasperarea se corelează invers cu mărimea localităților și cu nivelul veniturilor. „N-aș vrea să zic [să facem] o revoltă, dar nu avem ce face. Nu avem alte soluții. E nevoie de o schimbare politică.” (femeie, 41 de ani, Moldova rurală). „Mergem din rău în mai rău dacă nu se face o schimbare la guvernare” (femeie, 40 de ani, Muntenia rurală).
- În special în mediul rural, dar și în rândul bărbaților aflați la vârsta de mijloc predomină percepția că situația României este într-o constantă degradare. Trecutul este, în consecință, glorificat. Paseismul a devenit, pentru mari părți din populație, prisma principală de raportare la propria viață: „Nimic nu merge bine în țara asta. De la an la an, lucrurile se duc, ne scufundăm într-o gaură.” (bărbat, 46 de ani, Moldova rurală) „Cred că toți am ieși [în stradă] pentru un trai mai bun și cred că toți ne-am săturat să ni se spună că o ducem cel mai bine din ultimii 30 de ani. Da, de la 50 de mărci salariul minim pe economie sau cât era în anii ’90 am ajuns acuma la 300-400 de euro, dar puterea de cumpărare este mult mai mică acum decât atunci.” (bărbat, 46 de ani, Transilvania rurală).
”O Românie care nu e condusă de români sau pentru români”
O percepție larg răspândită în rândul românilor paseiști, dar nu numai este cea conform căreia destinul național este decis de către entități din afară. O serie de factori încurajează dezvoltarea acestei percepții, unul important fiind prestația actualului președinte și actualului prim-ministru în plan extern. Impactul indirect este aprecierea atitudinilor naționaliste, de tip „Romania first” / „Let’s make Romania great again”:
- „Tot ce s-a realizat în 1989 s-a dat cu piciorul. Tot ce a avut România s-a dat în afară, suntem conduși doar din afară, tot ce avem aici e pur ornamental, doar executanți. (..) Nu se vor oameni deștepți care să ne conducă, se vor oameni care să fie manipulați, ușor manevrați, care să nu comenteze”. (femeie, 41 de ani, Moldova rurală).
- ” [Vesticii] ne vor o țară de consum, ne vor o țară de desfacere.” (bărbat, 46 de ani, Moldova rurală).
- „Cei care ne conduc așteaptă de la Uniunea Europeană un telefon, o directivă, o linie trasată de a merge undeva sau spre cineva. Nu pot să hotărască singuri. Niciodată.” (bărbat, 53 de ani, Transilvania rurală).
- „Nu mai e țara noastră” (bărbat, 40 de ani, oraș mare).
Deținătorii puterii politice
- Ca și anul trecut, se remarcă existența unui hău între clasa politică și cei pe care îi reprezintă. Deși tocmai au avut loc alegeri parlamentare la care prezența a fost înaltă, cetățenii afirmă în mod repetat că nu sunt reprezentați sau că partidele nu guvernează pentru popor, ci pentru alții. Acest aspect produce aparent dezangajare și pesimism, în realitate potențând mesajele electorale anti-sistem.
- Calitatea liderilor politici este criticată masiv. Între ce poate livra clasa politică și ce doresc cetățenii există un deficit consistent de pricepere și performanță.
- Un motiv de nemulțumire îl reprezintă starea gravă a bugetului, cunoscută în special în orașele mari, dar și în Moldova rurală. Acest aspect fundamentează percepția că politicienii nu au cunoștințele necesare pentru a guverna țara și este un atu pentru forțele de opoziție.
Citeşte integral analiza pe studiul KAS - Starea de spirit a românilor, în prag de alegeri – principalele percepții care produc frustrarea pe Curs de Guvernare