SmartCity | Primăria din Viena se consideră furnizor de calitate a vieții și se gândește doar la clienții săi: cetățenii și antreprenorii - Interviu video

SmartCity | Primăria din Viena se consideră furnizor de calitate a vieții și se gândește doar la clienții săi: cetățenii și antreprenorii - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu video</span>

Directorul de Tehnologia Informației și Comunicații de la Primăria din Viena, Klemens Himpele, a explicat, într-un interviu acordat SpotMedia.ro, cum a reușit administrația locală din capitala Austriei să digitalizeze serviciile publice, printr-un efort continuu, început în urmă cu aproape 30 de ani.

După o carieră în domeniul statisticii la Primăria din Viena, în anul 2020, Klemens Himpele - acum în vârstă de 43 de ani - a devenit Director de Tehnologia Informației și Comunicații în cadrul instituției. În limba engleză, funcția se numește Chief Information Officer (CIO).

După mai bine de un an în funcție, Himpele spune că transformarea digitală (adică modificarea modului în care funcționează o organizație astfel încât să valorifice la maxim avantajele digitalizării) nu ține decât în parte de tehnologie. În rest, e vorba doar despre muncă grea de eficientizare a administrației, care - deși multora li s-ar putea părea plictisitoare - dă rezultate spectaculoase, în timp.

Și totul - de la adăugarea unui nou formular pe site-ul primăriei până la crearea unei copii virtuale a întregului oraș - se face cu gândul la cetățeni și la antreprenorii stabiliți la Viena, spune oficialul.

Pragmatic, administrația locală din Viena se consideră furnizor de calitate a vieții, care se gândește doar la clienții săi: cetățenii orașului și oamenii de afaceri care s-au stabilit acolo ca să creeze bunăstare.

Ce înseamnă, de fapt, smart city? Cât mai multe semafoare inteligente și cât mai mult wi-fi gratis, în parc? Sau înseamnă și altceva?

Viena oferă printre cele mai bune condiții de trai din lume. Și, din punctul meu de vedere, asta se întâmplă din mai multe motive. Avem clădiri istorice frumoase, o gamă largă de activități culturale, cele mai bune oportunități pentru educație, cea mai ridicată calitate a apei, transport public excelent și vreme acceptabilă.

Administrația locală își joacă și ea rolul aici. Spre exemplu, poți să îți iei online bilet pentru transportul public sau poți să rezervi loc la grădiniță, inclusiv pentru program prelungit.

Sediul Primăriei din Viena. Foto: BliWienTourismus/Gregor Hofbauer

Smart city și digitalizarea înseamnă, pentru Viena, să crești și mai mult calitatea vieții, atât în lumea materială, cât și în mediul digital.

Când ne digitalizăm serviciile, ele trebuie să devină cât mai simple și mai confortabile posibil, astfel încât oamenii să își poată organiza viețile ușor.

Sigur că asta înseamnă că folosim senzori, inteligență artificială și tehnolgie smart, acolo unde are sens să facem asta.

În plus, în 2020, am lansat platforma numită MyVienna, prin care orașul oferă mai multe servicii. Iar numărul acestora e creștere. Cetățenii și companiile au nevoie de un singur „log in” (autentificare pe platformă -n.red.). Poate că voi putea reveni în timpul inteviului asupra acestor aspecte.

Dar, de fapt, ce face din Viena un smart city acum și ce urmează? Care este strategia?

Da, există mai multe strategii, de fapt. Și avem, de asemenea, o agendă digitală.

Podurile care trec peste Donauinsel, o insulă artificială pe Dunăre, la Viena. Foto: BliWienTourismus/Gregor Hofbauer

Dar poate ar trebui să încep prin a spune că digitalizarea orașului nu se va finaliza până la o anumită dată. O strategie e doar un reper. Nici în cazul industrializării n-a existat o dată la care procesul de transformare s-a încheiat. Și nici în cazul digitalizării nu va exista așa ceva.

Viena a început să facă e-Government la finalul anilor 1990. La acel moment, atât Viena, cât și întreaga Austrie au făcut pionierat în acest domeniu. Nu știu dacă și astăzi mai suntem în aceeași postură.

Oricum, astăzi, așteptările populației cu privire la soluțiile digitale sunt mult mai mari decât erau atunci. (...)

În pandemie, nici măcar oamenii cărora nu le place tehnologia digitală n-au avut de ales și au fost nevoiți să o folosească. Erau obligați să participe la video conferințe, să lucreze de acasă, să facă școală online.

Acum, abilitățile locuitorilor Vienei de a folosi instrumente digitale sunt mult mai mari decât înainte de pandemie. Iar asta înseamnă, de asemenea, că presiunea din partea oamenilor care își doresc servicii digitale e mai mare.

Campusul Universității de Economie și Afaceri din Viena. Foto: WienTourismus/Christian Stemper

În consecință, și presiunea de a avea procese digitale funcționale e mult mai mare acum decât era înainte de pandemie.

Am început să construim biroul virtual, care astăzi conține aproape 600 de documente care explică, simplifică și chiar îi scutește pe oameni de un drum la sediul administrației.

Avem 250 de formulare pe care cetățenii le pot completa online, parcurgând o procedură digitală și nemaifiind nevoie, astfel, să vină până la primărie.

(...) încercăm să punem oamenii pe primul plan, nu tehnologia în sine. Acesta este nucleul strategiei noastre.

Poți și chiar trebuie să folosești instrumente digitale. Dar, într-un final, are sens să o faci când asta îi ajută pe oamenii și pe antreprenorii stabiliți aici să se descurce mai bine și mai ușor decât înainte. Deci tehnologia trebuie să servească un scop.

Cum interacționează acum locuitorii Vienei cu administrația locală, în mediul online? Și când trebuie, totuși, să vină și să interacționeze cu un funcționar care stă la birou?

Există unele proceduri în cazul cărora nu poți digitaliza, din cauză că legea din Austria te obligă să vii și să te întâlnești cu un funcționar.

Dar așa cum spuneam – avem biroul digital pe site-ul nostru – unde cetățenii pot face online 250 de proceduri.

De mai mulți ani dezvoltăm această platfomă numită My Vienna, care să-i ajute atât pe cetățeni, cât și companiile să își rezolve problemele administrative repede și ușor.

Dunărea, la Viena. Foto: WienTourismus/Christian Stemper

Dar fac o precizare. Problemele noastre în ceea ce privește digitalizarea nu țin atât de mult de modul în care punem un formular online. Sigur, și asta e de ajutor, pentru că o persoană nu mai trebuie să se ducă la sediul unei autorități ca să-l completeze și să-l depună. Și asta o ajută să economisească timp.

Dar provocarea este să reorganizăm administrația Vienei în așa fel încât să putem digitaliza întregul proces.

Mă refer, spre exemplu, la posibilitatea ca cetățenii să fie informați activ și digital despre statusul unei proceduri administrative în curs, pe aceeași platformă (spre exemplu, despre etapa în care s-a ajuns cu eliberarea unui document – n.red.).

(...) O mulțime de proceduri administrative se pot face online. Ceea ce e un bun prim pas. Dar pasul mult mai important este să digitalizăm procesul din spate. Și în acest sens avem deja unele proceduri care funcționează foarte bine, în mediul digital, dar și multă treabă încă de făcut. (...)

În acest an, în 2022, vom face pași mari în ceea ce privește platforma My Vienna. Asta pot spune cu siguranță, pentru că știu planurile.

Ce noi funcții va avea platfoma?

În urmă cu doar câteva luni am digitalizat procesul de înscriere a copiilor la grădiniță.

Și vor fi și funcții noi, desigur.

Spre exemplu, la prima logare îți vei completa datele necesare parcugerii unei operațiuni administrative. Ulterior, odată ce selectezi alt formular, acesta va fi completat automat cu datele necesare, dintre cele pe care le-ai introdus data trecută.

Arhitectura (sistemul informatic – n.red.) e gata. O vom pune în practică în al doilea trimestru din acest an.

Dacă accesați MyVienna acum, o să aveți sentimentul că nu e chiar un site modern. Asta ne-am propus să schimbăm.

V-am auzit recent vorbind despre faptul că realizați o copie digitală a orașului. Spuneți-ne mai multe despre asta...

Geamănul digital al Vienei la care faceți referire face parte din programul de guvernare al coaliției de guvernare de la Viena.

Avem deja de 10 ani date deschise cu privire la administrație (informații publice despre oraș, oameni și populație, puse la dispoziție în format unitar și care pot fi folosite liber, fără citarea sursei – n.red.). Oferim aceste date publicului, să le folosească, să creeze aplicații ș.a.m.d.

Acum, unul dintre pașii următori este crearea acestui geamăn digital al Vienei. Și ideea este să avem la dispoziție un model digital al orașului, atât cu caracteristicile sale fizice, cât și cu date socio-economice, astfel încât să putem simula și modela ceea ce vrem să facem, ca să obținem rezultate mai bune.

Aveți un termen limită pentru crearea acestui geamăn digital?

Nu. Dar deja lucrăm la proiect. Acum colaborăm cu departamentul care se ocupă de clădirile din Viena, ca să le includem în acest model digital. În plus, avem un proiect care seamănă, să spunem, cu Google Maps. O mașină care se deplasa prin oraș – în zona istorică – și fotografia clădirile (pentru a crea o hartă digitală).

Parte dintre aceste date sunt deja online. Dar nu avem o dată de final pentru proiect, pentru că e foarte complicat să construiești un oraș digital.

Și, în plus, Viena e în permanentă schimbare. Și la fel va trebui să fie și orașul digital.

Ați estimat un cost?

Da, avem o estimare internă. Dar cifrele nu sunt publice, încă.

Ideea este că putem folosi și multe dintre lucrurile pe care le-am făcut deja, în trecut. Spre exemplu, putem folosi datele deschise. Și accesibilizarea lor, de-a lungul anilor, a costat o mulțime de bani. Dar acum le avem și le putem folosi.

Anterior, ați lucrat și în domeniul statisticii, la Viena. Ce date ați deschis? Ce poate un locuitor al Vienei să afle despre modul în care e administrat orașul?

Sunt foarte multe date (deschise – n.red.). Unele, din zona statistică. Spre exemplu, numărul de locuitori ai orașului, în funcție de locul lor de naștere. Sau în funcție de alte criterii.

Dar poți găsi și o mulțime de alte informații, unele de folos pentru turiști.

Puteți accesa datele deschise la wien.gv.at.

Următorul pas pe care îl vom face va fi să creăm forme de reprezentare vizuală a datelor deschise. Pentru că aici există o problemă: ca să poți lucra cu datele deschise, ai nevoie de măcar câteva abilități tehnice.

Iar persoanele care nu au abilități în lucrul cu datele au probleme în utilizarea lor. Așa că pregătim și reprezentări vizuale.

Dar strategia rămâne aceeași: dacă datele sunt publice, atunci le vom oferi în format deschis publicului.

Aici aveți un termen limită?

Așa cum spuneam, au trecut mai bine de 10 ani de când am prezentat primele date deschise. Și ele trebuie, în permanență, actualizate. Spre exemplu, populația Vienei se schimbă.

Și, din acest punct de vedere, nu avem un deadline. Ne întâlnim la fiecare 3 luni ca să stabilim care sunt următorii pași pe care trebuie să îi facem din punct de vedere al datelor deschise. Iar comunitatea este informată cu privire la ce pregătim. Și apoi punem în practică.

(...) Dar pe măsură ce volumul de date deschise a crescut, e tot mai greu să identifici noi date de interes, care să nu fie protejate și să poată fi deschise.

E un proces continuu și așa trebuie să și rămână. Să ne gândim doar la update-uri: nu poți să pui pe site numărul de locuitori din oraș și apoi să-l lași neschimbat, pentru următorii 10-15 ani. N-ar fi o soluție.

Odată cu digitalizarea, va fi nevoie de concedieri în rândul angajaților Primăriei din Viena? Și dacă da, cum îi veți convinge pe funcționari – care sunt, totodată, cetățeni ai Vienei – că digitalizarea e un pas în față, deși pe ei îi va costa jobul?

În primul rând, da, se va schimba expertiza necesară și aria de abilități cerute de la angajați, în contextul transformării digitale. O știm cu toții. Și aici nu vorbim doar despre lucrul în administrația publică.

Dar în ceea ce privește, în mod special, administrația publică, nu va fi nicio nevoie să concediem angajați, ci dimpotrivă. Ne vom confrunta cu multiple alte provocări (...)

Ca economie, ne confruntăm mai degrabă cu lipsa de profesioniști. Asta înseamnă că, de fapt, vom avea nevoie de mai mulți oameni pe piața muncii decât vor fi disponibili.

Nu e cazul acum. Avem încă șomaj în Austria. Dar în scurt timp așa zisa generație baby boom (persoanele născute între anii 1946 și 1964) se vor pensiona și vor fi urmați de cohorte (termen din demografie care desemnează grupuri de indivizi cu o caracteristică definitorie, în acest caz perioada în care s-au născut – n.red.) mai puțin numeroase.

Și baby boomers ocupă un loc uriaș în administrația orașului.

Sigur că va fi o schimbare importantă pe piața muncii (odată cu digitalizarea și transformarea digitală -n.red.). Și transformarea s-ar putea să fie mai rapidă decât în trecut. Pentru un oraș ca Viena, provocarea este uriașă și, tocmai de aceea, investim în dezvoltarea și în crearea unui cadru în care să calificăm viitorii profesioniști de care vom avea nevoie.

Avem o organizație proprie menită să contribuie la calificarea oamenilor care deja lucrează și care au nevoie de această formare.

Cu toate camerele și senzorii și tehnologia Internet of Things (IoT), mai are un locuitor al Vienei parte de intimitate? Pentru că și intimitatea contează, atunci când vorbim despre calitatea vieții...

Cu siguranță că da, contează. Și e, într-adevăr, o mare provocare.

Călători, în stația de metrou Alte Donau din Viena. Foto: WienTourismus/Paul Bauer

Mai ales acum, pe durata pandemiei, trebuie să fim foarte atenți. Și mereu ținem cont de protecția datelor. În acest caz, e vorba despre date medicale, care trebuie în mod deosebit să fie protejate.

Dar, în general, cred că GDPR a reprezentat un mare pas care le-a permis oamenilor să fie, din nou, stăpânii propriior date personale (...)

Administrația Vienei e vigilentă și veghează ca datele personale să nu fie manipulate.

Și nu e deloc o întâmplare că una dintre cele mai cunoscute organizații non-guvernamentale care luptă pentru protecția datelor, Nyob (None of your business – n.red.), prezidată de Max Schrems, își are sediul în Viena. Max Schrems are mai multe procese împotriva Facebook, în pivința utilizării datelor.

Viena susține această organizație pentru că noi credem că e foarte important să avem reguli clare aici și să le și aplicăm.

În concluzie, spuneți-ne: cum credeți că va arăta și cum va funcționa Viena digitală peste 10 ani?

Cred că cel mai important este să ne dăm seama că digitalizarea nu e vreo „știință a rachetelor”, cum s-ar spune. E mai degrabă vorba despre muncă susținută aici.

Avem deja la dispoziție cele mai multe instrumente necesare.

Sigur că sunt tehnologii noi despre care trebuie să învățăm și pe care trebuie să le folosim mai bine. Spre exemplu, inteligența artificială.

Dar pentru noi e foarte important să ne concentrăm pe clienții noștri. Și clienții noștri sunt locuitorii Vienei și antreprenorii stabiliți aici.

Pentru ei trebuie să fie cât mai ușor posibil să parcurgă procedurile de care au nevoie. Deci cred că cel mai important lucru e să terminăm – un termen înșelător, cum am mai spus, pentru că schimbările sunt continue – platfoma My Vienna, pe care să poți face orice îți trebuie în oraș.

Sigur, în variante separate pentru mobil și pentru computer.

Vom avea și inteligență artificială și va fi foarte important să înțelegem în ce situații o vom putea folosi. Pentru că există întotdeauna discuții cu privire la faptul că algoritmii (care alcătuiesc, de fapt, inteligența artificială -n.red.) sunt biasați (favorizează anumite categorii de utilizatori în funcție de gen, culoare, aparteneță etnică sau culturală etc – n.red.).

Și suntem foarte mândri că Viena este primul oraș din lume care a primit certificare de la Institutul Inginerilor Electrotehniști și Electroniști (IEEE) - cea mai mare organizație de profil din lume, cu sediu în New York - pentru că tratează etic problema inteligenței artificiale.

Există și un standard numit IEEE 7000 care se va aplica, sperăm noi, în întreaga lume și pe care îl vom lansa în Viena.

Deci vor fi mult mai mulți algoritmi, va fi mai multă automatizare, dar important este să ai acces mai ușor la servicii.

Și mai trebuie menționat ceva: ca administrație locală, trebuie să asigurăm întotdeauna accesul la serviciile publice și pentru pesoanele care nu vor sau nu au capacitatea să folosească instrumente tehnolgice.

Spre exemplu, va trebui să fie întotdeauna posibil să îți scoți pașaport mergând la un birou, unde lucrează un funcționar (nu doar online - n.red.). Așa vom continua, asigurând acces la servicii în ambele moduri.

Va fi muncă grea să digitalizăm procesele pe care le avem deja, nu doar să le prezentăm într-o formă atractivă. Și asta e o sarcină foarte complexă. Poate că sună un pic plictisitor, dar într-un final, rezultatele ar putea fi uimitoare.

Am învățat mult în timpul pandemiei. Avem un sistem de testare, un sistem de vaccinare, avem contextualizarea cazurilor, totul realizat cu instrumente digitale.

Am învățat cum să creștem în aceste direcții. Și cred că asta trebuie făcut, în următorii 5-10 ani.