Ministerul Muncii propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.300 lei lunar. Un proiect de hotărâre de guvern în acest sens a fost pus miercuri în dezbatere publică.
Majorarea ar urma să intre în vigoare la data adoptării documentului şi reprezintă o creştere de 10 %, faţă de luna septembrie 2023. Peste 1,8 milioane de angajaţi vor fi afectaţi direct, dar există şi alte domenii afectate.
”În luna septembrie din anul 2023, tariful orar este de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru 165,333 ore pe lună, iar din luna octombrie 2023 tariful orar va fi de 19,96 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună”, se arată în Nota de fundamentare a documentului.
Potrivit documentului citat, în România, beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată circa 1,5 milioane de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 28 % din numărul total de salariaţi activi.
”De majorarea salariului de bază minim de 3.300 de lei vor beneficia un număr de 1.867.588 salariaţi. Totodată, majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru”, se mai aratăm în Nota de fundamentare.
Potrivit acesteia, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată are impact asupra creşterii consumului cu o influenţă şi asupra importului bunurilor de consum.
”Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi (femei, tineri,etc.)”, se mai arată în Nota de fundamentare.
Documentul arată, de asemenea, că majorarea salariului de baza minim brut pe tara influenţează, pe lângă cei 1.867.588 de salariaţi direct afectaţi, şi mult mai multe drepturi şi obligaţii, cum ar fi:
- determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neincadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim;
- modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate;
- majorarea plafonului în funcţie de care persoanelor fizice ce obtin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate;
- majorarea normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12;
- modificarea salariului de baza minim brut pe ţară determină creşterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim.
”Măsura creşterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă”, mai arată specialiştii ministerului.