Primele rezultate ale recensământului din România, efectuat în 2022, ridică multe semne de întrebare şi îngreunează semnificativ cercetările ulterioare asupra maghiarilor din Transilvania, este concluzia unei dezbateri care s-a ținut marți seară, la Cluj-Napoca.
În cadrul evenimentului organizat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, sociologii István Horváth, Tamás Kiss şi Valér Veres au evaluat din punct de vedere profesional şi analitic rezultatele provizorii care au fost anunțate la sfârşitul lunii decembrie, relatează Hirado.hu.
Dezbaterea moderată de Csaba Zoltán Novák, şeful institutului, s-a axat pe patru teme:
- metodologie;
- procese demografice;
- identitate;
- politici publice.
Participanții au arătat că, din punct de vedere metodologic, România s-a aliniat abia acum celorlalte state membre ale UE, însă cu toate acestea, au mai existat erori.
Principalele probleme evidențiate:
- Pe baza rezultatelor preliminare, este dificil de determinat diferenţa dintre populaţia reală şi cea legală a României, întrucât în statistici ar fi putut să fie inclus un număr mare de persoane care locuiesc, de fapt, în străinătate; putea fi luat în evidenţă oricine deţinea o carte de identitate românească sau era trecut în bazele de date.
- O altă dificultate o va reprezenta faptul că 2,5 milioane de locuitori au fost documentaţi fără înregistrarea etniei, a limbii materne şi a apartenenţei religioase. Potrivit sociologilor, acest lucru îngreunează şi cercetările ulterioare asupra maghiarilor din Transilvania.
- Potrivit lui Tamás Kiss, acest lucru ar putea duce în viitor şi la neînţelegeri, ar putea fi considerată "indiferenţă cu privire la etnie", ceea ce nu este caracteristic în România. “Marea majoritate nu este indiferentă cu privire la etnie, ci a închis completarea chestionarului din întâmplare", a spus Kiss, referindu-se la completarea online a datelor de la referendum. Câţi dintre aceştia sunt maghiari, se va vedea doar la defalcarea teritorială, a mai adăugat el.
Potrivit datelor provizorii, pierderea naturală a populaţiei României este de 624.000 de persoane, în principal din cauza emigraţiei. A existat, însă, şi un nivel ridicat de imigraţie, pe fondul intrării în țară a refugiaţilor români din Ucraina şi a românilor din Republica Moldova. Experții au notat, totuși, că statul îi consideră pe imigranţi o forţă de muncă.
Ungaria nu mai e o prima alegere pentru migrația maghiarilor din Transilvania
"În cazul maghiarilor din România, este dificil să calculăm pierderea reală, întrucât abia dacă ştim care este numărul maghiarilor, potrivit primelor date ar putea fi în jur de 1,1 milioane", au arătat participanții la masa rotundă.
Ungaria nu mai reprezintă principala ţară de destinaţie a migraţiei maghiarilor transilvăneni, care aleg mai degrabă statele din Europa de Vest. Astfel, numărul maghiarilor din România care au domiciliul în Ungaria este de 280.000. În ultimul deceniu, acest număr a crescut cu 24.000.
"Referitor la subiectul identităţii, s-a spus că în acest domeniu problema fraudei a apărut încă de la recensământul din 1991. De atunci, am învăţat că statele nu au nevoie să facă fraude, întrucât deţin tehnologia producerii unor realităţi pur statistice”, a spus István Horváth.
Acesta a mai arătat că, deşi acum categoriile etnice au fost determinate de organizaţiile minorităţilor naţionale, identificarea multiplă nici măcar nu a fost discutată.
Potrivit lui Tamás Kiss, ar exista o schimbare de paradigmă dacă atunci când se vorbeşte despre etnie şi limbă maternă, aceasta din urmă ar fi aspectul decisiv, iar maghiarii transilvăneni s-ar defini drept o "comunitate culturală lingvistică multietnică". Astfel, în descrieri "s-ar regăsi" şi rromii, secuii şi şvabii vorbitori de limba maghiară.
O altă problemă este ce se va întâmpla cu imigranţii din secuime, a adăugat sociologul.
În privința politicilor publice, elita politică se concentrează pe clasa de mijloc prosperă, ceea ce este mai puţin compatibil cu structura socială a comunităţii maghiare din Transilvania, întrucât aceasta include mulţi rromi şi multe persoane care trăiesc din munca sezonieră efectuată în străinătate, au arătat experții. Pentru ca maghiarii din România să se păstreze într-un număr mai mare, ar trebui integrate aceste "categorii inferioare", au subliniat aceștia.
"Avem puţine resurse, trebuie să ne descurcăm cu ceea ce avem", a spus Valér Veres. Potrivit acestuia, cei 110.000 de rromi vorbitori de limba maghiară din România sunt discriminaţi și ca maghiari, şi ca rromi.