Potrivit celor mai recente date despre recensământul populației, doar 3 județe au înregistrat în ultimii 10 ani o creștere a numărului de locuitori. Este vorba de Ilfov, Bistrița-Năsăud și Suceava.
„Față de populația rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane). Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153,9 mii de persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.
În valori relative, cele mai mari reduceri de populație sunt în județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).
În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%)”, se arată în comunicatul INS.
INS nu a dat încă mai multe detalii, însă există câteva posibile explicații pentru acest fenomen.
De exemplu, în Bistrița-Năsăud migranții se reîntorc acasă, acesta fiind unul dintre motivele pentru creșterea numărului de locuitori. Sau cel puțin așa susține directorul general al Direcţiei de Statistică Bistriţa-Năsăud, Mircea Chira, care a prezentat, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, câteva repere din estimările operative ale Recensământului. „Încep să revină migranţii români. Vă dau o singură cifră. În rapoartele Inspectoratului Şcolar Judeţean, în anul şcolar 2021-2022, au fost 328 de elevi remigranţi. Aceşti 328 elevi care au intrat în învăţământul local au şi doi părinţi şi poate şi un frate, dar oricum sunt peste 1000 de persoane, într-un an”, a explicat Mircea Chira, citat de presa locală.
Cât despre Ilfov, una dintre explicații o reprezintă faptul că foarte mulți locuitori ai Bucureștiului s-au relocat și s-au mutat în județele din proximitate - sau chiar mai departe. Aceasta este una dintre explicațiile depopulării Capitalei, pe lângă îmbătrânirea populației.
Fenomenul a fost amplificat de pandemie, care ne-a rescris (printre altele) relația pe care o avem cu locuințele și cu timpul nostru liber: „Apartamentul de bloc a fost văzut multă vreme drept dormitor, spațiul în care îți petreci timpul până te duci iarăși la serviciu. Pandemia - mai exact, interzicerea părăsirii apartamentului - a deschis ochii multora, care s-au trezit captivi între patru pereți. De aici și nevoia de <evadare> dintre betoane”, explica acum ceva vreme Octavian Viorel, coordonatorul proiectului Niște Orășeni, care îi ajută pe locuitorii din mediul urban să se mute la sat.
Cât despre Suceava, acest județ are printre cele mai ridicate nivele ale natalității și stă bine în ceea ce privește numărul de căsătorii. Și, potrivit autorităților locale, lumea pare să fie mulțumită de modul în care evoluează lucrurile în zonă.
De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială în 2020, citat de primarul Ion Lungu, locuitorii reședinței de județ sunt satisfăcuți de lucrările derulate de municipalitate, fiind totodată satisfăcuți de nivelul de trai, dar și de serviciile administrative ale orașului.