A 10-a ediție a proiectului Energie pentru Viață, implementat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), a adus lumină în 11 case izolate din cătune ale comunelor buzoiene Colți și Siriu.
Per total – de la lansarea programului, în 2021 – ONG-ul a reușit să electrifice, cu ajutorul partenerilor și sponsorilor, 71 de gospodării din 35 de cătune, situate în 8 județe: Alba, Harghita, Vrancea, Bistrița Năsăud, Cluj, Mureș, Hunedoara și Buzău.
Efectele: sute de oameni – de la copii până la vârstnici – au pus deoparte lampa cu gaz și au văzut pentru prima oară un bec aprinzându-se în casele lor izolate de pe munte.
AEI transmite, însă, că toată această muncă a adus doar o picătură de lumină într-un ocean de întuneric. Mai există peste 5.500 de locuințe neracordate la curent, în care trăiesc peste 11.600 de oameni. Dintre ei, aproape jumătate sunt copii minori. Așa că au nevoie de lumină electrică, ca să-și facă temele.
Datele provin din Registrul Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică (RENGEER), întocmit de AEI în parteneriat cu Ministerul Energiei și lansat în aprilie 2024. E un document pe care activiștii l-au întocmit ca să le arate instituțiilor Statului Român proporțiile problemei de rezolvat. Și locurile în care trebuie să acționeze.
Statul are acces la date. Dar momentan preferă să-i lase pe întuneric pe cei peste 11.600 de oameni care locuiesc în care izolate, pe munte.
De ce avem atâția oameni fără curent. Și care e soluția
Guvernul poate da bani pentru electrificarea caselor aflate la mai mult de 2 kilometri de rețeaua de distribuție a curentului. Pentru casele care sunt mai aproape de rețea, instituția trece responsabilitatea racordării în seama firmelor de distribuție.
Firmele nu fac racordurile, în principal din cauză că ar fi o cheltuială exagerată pentru a alimenta o casă sau o stână, cu consum infim de curent. Dar mai sunt și alte motive.
„Datele culese de AEI indică faptul că 87% dintre casele fără energie electrică nu au cadastru, ceea ce face și mai dificilă o soluție instituțională.
În plus, 64% dintre locuitorii acestor gospodării au venituri sub nivelul minim pe economie, ceea ce înseamnă că, chiar dacă ar fi racordați la rețea, mulți nu și-ar permite să plătească energia consumată. Situația este complicată și de accesul dificil în 53% dintre cazuri, iar pentru 10% dintre locuințe nu există drumuri de acces.
Pentru toți aceștia, cea mai la îndemână soluție o reprezintă sistemele fotovoltaice – care le pot asigura energia gratuită a soarelui”, a transmis Asociația Energia Inteligentă.
Nu e despre lei și kilowați. E despre oameni și viețile lor
Spotmedia.ro a mers, alături de voluntarii AEI, în aproape toate cele 10 campanii de electrificare, din ultimii 4 ani.
În cea mai recentă, l-am întâlnit pe George Adrain Trică.
Trăiește într-o casă izolată pe munte. A muncit o viață la construcții hidrotehnice și la exploatări de lemn.
„Curent am mai avut, cum? Iarna, când bate vântul, nu vă imaginați cât e de curent pe munte ...”, glumește bărbatul.
A crescut aici, în casa părinților, pe care a și moștenit-o. Și-a crescut aici copiii, în primii lor ani.
După care și-a făcut și casă mai jos, la sat, în Siriu, ca să se poată duce copiii la școală și iarna.
Acum, când George Adrian Trică a ajuns la pensie, e tot pe munte. Și împreună cu cei doi băieți ai lui – acum oameni în toată firea – crește animale.
E viață grea, indiferent de anotimp. Iarna mai mult. Dar bărbații s-au obișnuit. Sunt împreună aici, zi de zi. Și n-au de gând să schimbe felul în care trăiesc.
De câteva săptămâni au curent electric, iar asta-i ajută mult. Pot să aprindă lumina noaptea, când ies afară, dacă vine ursul. Au un televizor pe care-l deschid, când mai au timp să se odihnească, pe acasă.
Mai jos, l-am întâlnit pe Dumitru Constantin Anghel. Are 66 de ani și s-a mutat de curând, de la altitudine mai mare, într-o zonă mai accesibilă. Casa de pe munte i-a ars. Iar pe cea în care stă acum i-a construit-o primăria.
Nu s-a ales cu prea multe din viață. A trăit singur. Are un ajutor social care nu-i ajunge și face mături pe care încearcă să le vândă.
Electrificarea casei în care trăiește a fost un cadou nesperat primit de la AEI.
Fondatul Asociației, expertul în Energie Dumitru Chisăliță, își amintește că l-a întâlnit pe bărbat acum 10 ani, tot prin pădurile de pe munte.
„A văzut că aveam pe mașină un panou solar. Și mi-a oferit 2 găleți de mure pentru el. I-am explicat că și dacă i l-aș da, n-ar avea ce face cu el. Îți trebuie instalație, invertor .. Degeaba ai un singur panou solar, că nu-ți folosește”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Dar după 10 ani, Dumitru Constantin Anghel a primit un sistem complet de alimentare a casei cu energie electrică de la soare.
Acum caută un aparat de radio pe care să-l lase deschis și să-i țină de urât prin casă.
„Fiecare ediție a proiectului „Energie pentru viață” a scos la iveală povești impresionante, desprinse parcă din literatură: panouri fotovoltaice cărate cu carul cu boi până la gospodării la care nu există drum de acces; o bătrână care s-a stins din viață înainte de montaj, întrebând cu speranță: «Nu mai vin băieții ăia cu lumina?»; o familie cu 12 copii și trei generații sub același acoperiș, cel mai mic de doar 7 luni, a cărui mamă s-a bucurat că îi va putea aprinde luminițe în bradul de Crăciun; sau o casă modestă, dar îngrijită, locuită de doi soți de 97 și 93 de ani, care așteptau cu demnitate lumina ce trebuia să le aducă un strop de normalitate”, a transmis Asociația Energia Inteligentă.
În restul Europei, accesul la energie electrică e drept fundamental. De ce nu și la noi
AEI informează că – în mai multe documente strategice, printre care Pactul Verde European (Green Deal) și strategia REPowerEU – Bruxelles-ul consideră că accesul la energie electrică ține de drepturile omului.
Și că acest drept ar trebui respectat pentru toți.
România a lansat mai multe programe de electrificare, în 2007, 2012, 2016 și 2019.
Din varii motive – de la ghiduri scrise prost, la lipsa alocării de bani și schimbări politice - niciunul nu a fost dus la bun sfârșit.
Încă avem strategii. Timp nu prea ne-a mai rămas.
„Strategia energetică a României 2025 – 2035 recunoaște problema, arătând că 7.500 de locuințe (din care 4.700 locuite permanent) nu sunt conectate la rețeaua de energie electrică.
Motivele sunt complexe – de la sărăcie și costuri prohibitive, la distanța mare față de rețea, lipsa actelor de proprietate sau prevalența locuirii informale.
Strategia stabilește obiectivul ca, până în 2035, toate gospodăriile și întreprinderile să aibă acces la electricitate.
Pentru aceasta, se propune adoptarea unor soluții descentralizate: micro-rețele, generare distribuită și comunități energetice locale, cu accent pe zonele vulnerabile, dar și soluții de modificare și simplificare a legislației cu privire la regimul proprietății și cerințele privind racordarea.
10 ani pentru electrificarea a doar câtorva mii de gospodării reprezintă un interval uriaș pentru bătrânii care încă așteaptă ziua în care să apese, pentru prima dată, pe un întrerupător. O eternitate pentru copiii care continuă să învețe la lumina lumânării, fără șansa reală la o educație egală”, se arată într-o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă.
Soluția nu costă mult, dacă ne pasă
AEI arată că România investește sume mari de bani în proiecte energetice.
Spre exemplu, câteva miliarde de euro s-au investit deja în infrastructura de transport al gazelor naturale. În același timp, doar prin Fondul pentru Modernizare, România va susține cu 3 miliarde de euro subvenționarea a circa 5.000 MW de energie eoliană onshore și fotovoltaică”.
Comparativ – la un cost de 4.000 – 5.000 de euro pentru electrificarea unei case cu panouri fotovoltaice – problema caselor fără curent din România se poate rezolva cu numai 27 de milioane de euro.
Bani au fost. A lipsit interesul de a-i ajuta pe oamenii vulnerabili
„Numai prin REPowerEU - PNRR au fost alocate peste 610 milioane de euro pentru vouchere destinate instalării de panouri solare și sisteme de stocare în gospodării.
Apelul în valoare 300 milioane euro pentru instalarea de panouri solare și baterii (Investiția 4A) era destinat exclusiv gospodăriilor vulnerabile – un pas important, dar care a ocolit exact comunitățile aflate pe întuneric.
Așadar, iată un paradox revoltător: programele destinate consumatorilor vulnerabili nu ajung la cei mai săraci dintre români – oamenii care trăiesc efectiv fără electricitate.
O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă a relevat faptul că aproape nici o casă neelectrificată din România nu intră în rândul clienților selectați și care vor beneficia de voucherele în valoare de 10.000 de euro pentru panouri solare și baterii.
Criteriile de eligibilitate presupun existența unei instalații electrice, a unei prize de pământ sau a unui audit energetic, condiții imposibil de îndeplinit pentru gospodăriile aflate pe întuneric. Totodată, aceste locuințe nu au prezentat interes în primul rând din cauza faptului că accesul la ele este dificil, ceea ce a redus atractivitatea lor pentru firmele instalatoare.
Totodată, lista oficială a consumatorilor vulnerabili, singura în baza căreia un consumator poate să acceseze cei 10.000 de euro, este în mare măsură eronată. Mulți dintre așa-zișii consumatori vulnerabili de energie sunt consumatori care nu sunt nici pe departe săraci sau nu se găsesc în situația de a nu-și putea plăti facturile.
Cei debranșați sau cei care nu au fost niciodată racordați la rețea rămân invizibili pentru stat. Astfel, ajutoarele merg la vulnerabilii «greșiți», iar cei mai afectați continuă să fie lăsați deoparte”, transmite Asociația Energia Inteligentă.
India electrifică mai repede decât România
Lipsa de finanțare se adaugă la lipsa unei strategii de electrificare completă, dar și a datelor precise – nu există nicio hartă oficială a gospodăriilor neelectrificate cu excepția celei realizate de Asociația Energia Inteligentă în parteneriat cu Ministerul Energiei.
Problema se mai lovește de birocrație și de pasarea responsabilității între diverse instituții –precum Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării și primării.
Așa se face că, la peste 30 de ani de la Revoluție, România încă nu a rezolvat un drept fundamental. Situația este cu atât mai rușinoasă pentru România cu cât țări mult mai sărace, precum India, au reușit să facă ceea ce noi nu am fost în stare.
Deși PIB-ul pe cap de locuitor în India este de peste șapte ori mai mic decât în România, între 2017 și 2022 India a reușit să electrifice aproximativ 28,6 de milioane de gospodării prin programul Saubhagya (graficul, AICI) – mai mult decât populația totală a României. În doar cinci ani, o țară mult mai săracă decât România a dus la bun sfârșit ceea ce noi nu am reușit să facem pentru câteva mii de locuințe în peste trei decenii, cu resurse europene fără precedent și ambiții de hub energetic regional”, se mai arată în analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă.
AEI face tot ce poate. Dar problema se rezolvă cu statul, nu doar cu ONG-urile
„Nu este rolul ONG-urilor să electrifice România, ci al statului. Fiecare gospodărie care stă pe întuneric este dovada unui eșec de guvernare.
ONG-urile pot fi modele, dar responsabilitatea finală e publică, nu privată. Un drept fundamental nu poate depinde de donații și noroc”, spune Monica David, președintele Asociației Energia Inteligentă.
„Asociația Energia Inteligentă a înaintat soluții, validate de experiența concretă din teren.
Cu toate acestea, nici proiectele de politici publice propuse, nici planurile de CSR nu s-au concretizat în proiecte ale statului care să elimine sărăcia energetică extremă din țară.
România nu poate pretinde că luminează Europa (referire la pretenția Guvernului de a transforma țara noastră în hub energetic regional -n.red.), cât timp își lasă proprii cetățeni în întuneric.
Ambițiile mari, la nivel declarativ, ale guvernanților nu pot ascunde micile neputințe: lumina care lipsește din fiecare casă. Peste 5.000 de case fără lumină sunt rușinea noastră națională.
Așa că fiecare politician ar trebui să se gândească la oamenii lăsați în întuneric înainte să vorbească despre ambiții regionale. Accesul la electricitate este un drept fundamental, nu un privilegiu. Fiecare gospodărie electrificată ar fi o victorie a demnității, înainte de a fi o victorie energetică”, se mai arată în comunicatul AEI.