Un sondaj recent realizat de INSCOP Research relevă că 75,3% dintre români consideră că norocul este important în viață, iar 41,6% susţin că au avut o întâmplare în care o superstiţie s‑a adeverit, alături de alte date care conturează un interes semnificativ pentru credinţe magico‑ezoterice.
Aceste credinţe nu sunt limitate exclusiv la mediul rural sau la persoanele cu educaţie redusă, ci se regăsesc şi în mediul urban şi printre cei cu studii superioare.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a declarat că sondajul evidenţiază „o pandemie” în rândul conaţionalilor. „Nu ne propunem prin acest sondaj să aruncăm anateme, să ironizăm credințele concetățenilor noștri, dar ne dorim o dezbatere serioasă, în baza unor cifre care, sigur, unii le pot considera alarmante, alții le pot considera foarte mari, alții le pot considera mici, pentru că unii respondenți pe asemenea teme nu își dezvăluie în totalitate propriile opinii. Dar în mod cert, observăm o pandemie de ezoterie și magie în rândul conaționalilor noștri”, a explicat el.
„Partea cea mai îngrijorătoare, să spunem, a acestui fenomen este faptul că observăm de ceva timp cum aceste credințe - repet, pe care nu ne propunem să le judecăm - sunt exploatate politic, sunt exploatate de oameni care caută influență, un câștig financiar facil pe seama exploatării și manipulării aproapelui. Ceea ce, într-adevăr, este cu adevărat îngrijorător", a adăugat el.
Principalele concluzii ale sondajului „România între Magie și Ezoterie”
- 75,3% dintre români cred că norocul este important în viață.
- 41,6% spun că o superstiție li s-a adeverit cel puțin o dată.
- 61,4% cred că deciziile din România sunt controlate în secret de puteri externe.
- 58,4% sunt de acord că pandemiile sau crizele economice sunt cauzate de grupuri de putere secrete.
- 55,6% consideră că tehnologiile moderne (5G, AI) sunt folosite pentru manipularea populației.
- 53,5% resping ideea că vaccinurile sunt folosite pentru controlul populației; cei care cred asta sunt preponderent persoane cu educație primară, peste 60 de ani, și simpatizanți AUR.
- 64,8% au încredere în medicina modernă, comparativ cu 23,7% care preferă medicina alternativă.
- 51% spun că își bazează deciziile importante pe rațiune și știință, nu pe credință sau tradiție.
- 56% dintre români cred că visele pot prevesti evenimente reale.
- Aproape un sfert cred că oamenii nu au ajuns pe Lună sau că extratereștrii au vizitat Pământul.
- 92% nu ar apela la practici ezoterice (numerologie, descântece, ghicitoare), nici măcar la recomandarea unui apropiat.
- 94,5% spun că nu ar participa la practici spirituale alternative (tarot, reiki, yoga cu accent ezoteric).
- Credințele ezoterice sunt la fel de frecvente în mediul urban, ca și în cel rural.
Cele mai importante declaraţii ale directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, citate de Agerpres:
„Observăm o pandemie de ezoterie și magie în rândul conaționalilor noștri.”
„Pe anumite teme, intensitatea e chiar mai mare în mediul urban. Vorbim de un fenomen urban, un tip de cultură nouă.”
„Partea cea mai îngrijorătoare a acestui fenomen este faptul că observăm cum aceste credințe sunt exploatate politic, de oameni care caută influență sau un câștig financiar facil pe seama manipulării aproapelui.”
„40% din concetățenii noștri cred că vaccinurile sunt folosite pentru a controla populația lumii. Răul pe care îl fac acest fel de conspirații este imens.”
„Nu ne propunem să judecăm aceste credințe, dar e necesar să găsim și cauzele mai profunde.”
„Societatea în ansamblu – statul, educația, media, mediul privat – trebuie să se implice în educarea publicului. Inclusiv educatorii copiilor noștri rezonează uneori la astfel de credințe.”
„Trăim într-un regim democratic, nu interzice nimeni credințele, dar trebuie să trasăm limite atunci când aceste credințe sunt exploatate.”
Datele sondajului de opinie au fost culese în perioada 6-10 octombrie 2025 prin metoda CATI (interviuri
telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe
categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată
a României, cu vârsta de 18 ani și peste.