Primăria Capitalei scoate, încă, puțini bani din parcările publice cu plată.
Din parcarea subterană de la Universitate – realizată în parteneriat public-privat – încasările sunt aproape simbolice.
În schimb, din parcările „albastre”, veniturile au început să crească, după mai multe schimbări făcute în ultimii ani.
Rămâne de văzut dacă și parcările supraetajate vor deveni, pe termen lung, o sursă importantă de venit pentru bugetul Capitalei.
Parcarea de la Universitate aduce puțini bani Primăriei
Parcarea subterană de la Universitate, construită de firmele Synergy Construct și Apolodor Com Impex SRL, a fost inaugurată în 2012.
Proiectul a fost realizat în baza unui parteneriat public-privat. Primăria Capitalei a pus la dispoziție terenul din centrul Bucureștiului, iar investitorul privat – Interparking Hispania SA, prin subsidiara sa din România, Square Parking SRL – a finanțat construcția și exploatarea parcării.
Valoarea estimată a investiției a fost de aproximativ 10 milioane de euro.
Potrivit informațiilor publicate de Square Parking SRL, parcarea dispune de 406 locuri pentru autoturisme și 22 pentru motociclete.
Tarifele practicate sunt însă de peste două ori mai mari decât cele percepute de PMB pentru locurile de parcare de la suprafață din aceeași zonă.
Mai exact, Compania Municipală Parking București încasează 5 lei pentru o oră de parcare pe un loc marcat cu albastru, în timp ce Square Parking SRL percepe 12 lei pentru aceeași perioadă.
Diferența de tarif ar putea explica, cel puțin parțial, gradul redus de ocupare a parcării, potrivit datelor comunicate de Primăria Capitalei, la solicitarea Spotmedia.ro.
Iată evoluția gradului de ocupare:
- 2012 – 29%
- 2013 – 47%
- 2014 – 49%
- 2015 – 53%
- 2016 – 54%
- 2017 – 56%
- 2018 – 52%
- 2019 – 55%
- 2020 – 28%
- 2021 – 23%
- 2022 – 31%
- 2023 – 37%
- 2024 – 44%
- 2025 – 45%
Datele arată că parcarea n-a depășit niciodată un grad de ocupare de 56%, deși este amplasată într-una dintre cele mai căutate zone ale Capitalei.
Cele mai bune rezultate au fost în perioada 2016-2019. A urmat scăderea provocată de pandemie, când traficul din București s-a redus considerabil. Nici după revenirea la normal, însă, parcarea nu și-a mai recuperat nivelul de utilizare dinainte de 2020. În 2025, gradul mediu de ocupare a fost de numai 45%.
În consecință, nici veniturile Primăriei Capitalei din această asociere nu sunt ridicate.
Potrivit informațiilor transmise Spotmedia.ro de PMB, Square Parking SRL a virat la bugetul local următoarele redevențe:
- 2012 – 44.469 lei
- 2013 – 78.530 lei
- 2014 – 100.740 lei
- 2015 – 96.932 lei
- 2016 – 98.178 lei
- 2017 – 114.277 lei
- 2018 – 118.155 lei
- 2019 – 133.720 lei
- 2020 – 90.239 lei
- 2021 – 105.602 lei
- 2022 – 150.928 lei
- 2023 – 202.094 lei
- 2024 – 191.866 lei
- 2025 – 224.462 lei
În aproape 14 ani de funcționare, parcarea a adus la bugetul Capitalei redevențe totale de 1.750.192 de lei, adică echivalentul a aproximativ 350.000 de euro.
Raportată la amplasamentul parcării, cât și la durata exploatării, suma încasată de PMB este foarte mică. Mai degrabă simbolică.
În schimb, după pierderile înregistrate în perioada pandemiei, Square Parking SRL a revenit pe profit și și-a îmbunătățit constant rezultatele financiare.
Potrivit datelor raportate de companie, profitul net a fost de:
- 981.467 lei în 2022;
- 1.431.951 lei în 2023;
- 1.488.959 lei în 2024;
- 1.974.782 lei în 2025.
Pe lângă parcarea de la Universitate, compania administrează și alte parcări în București, inclusiv în zona Obor și Pipera, precum și în Timișoara.
Pentru parcarea subterană de la Universitate, contractul de asociere urmează să expire în 2049. La acel moment abia, parcarea va intra în proprietatea Primăriei Capitalei.
Câți bani încasează PMB din parcările „albastre”
În 2019, la inițiativa primarului general de atunci, Gabriela Firea, Consiliul General al Municipiului București a delegat administrarea parcărilor publice cu plată către Compania Municipală Parking București SA.
Modelul ales prevedea ca societatea să încaseze tarifele de parcare și sancțiunile aplicate șoferilor, urmând să vireze către bugetul Capitalei o redevență și o parte din profit, sub formă de dividende, în cuantumul stabilit de Consiliul General prin reprezentanții săi din Adunarea Generală a Acționarilor.
În primii ani, însă, compania s-a lovit de mai multe probleme.
Cea mai importantă era că putea recupera doar o mică parte din sancțiunile aplicate șoferilor care nu plăteau parcarea. Agenții constatatori nu aveau dreptul legal să acceseze bazele de date ale polițiștilor și să identifice proprietarii autoturismelor. Astfel că multe amenzi rămâneau neîncasate.
În paralel, Consiliul General a aprobat mai multe categorii de gratuități. Așa cum Spotmedia.ro a relatat anterior, aproape 6.000 de jurnaliști beneficiau de parcare gratuită, iar unele redacții aveau gratuități pentru peste 1.000 de autoturisme. Facilități similare existau și pentru alte categorii de beneficiari.
În aceste condiții, redevențele virate către Primărie au rămas reduse, chiar dacă activitatea companiei a crescut de la an la an.
În schimb, Consiliul General a început să retragă sume importante din profitul societății, prin distribuirea de dividende. Dezavantajul acestei formule este că profitul este impozitat înainte de distribuire, astfel că o parte din bani ajung la bugetul de stat, sub formă de impozit pe dividende, și nu direct la bugetul Capitalei.
Potrivit celor mai recente informații comunicate Spotmedia.ro de PMB, situația financiară a Companiei Municipale Parking București SA a evoluat astfel:
2018 – pierdere de 2.118.679 lei. Nicio plată către PMB.
2019 – cifră de afaceri de 16.340.811 lei și profit de 1.395.237 lei. Nicio plată către PMB.
2020 – cifră de afaceri de 15.334.880 lei și profit de 1.153.646 lei. Nicio plată către PMB.
2021 – cifră de afaceri de 19.213.321 lei și profit de 3.585.722 lei. Plăți către PMB: 71.550 lei.
2022 – cifră de afaceri de 27.963.502 lei și profit de 13.156.795 lei. Plăți către PMB: 192.133 lei.
2023 – cifră de afaceri de 50.987.479 lei și profit de 31.347.540 lei. Plăți către PMB: redevență de 275.635 lei și dividende de 5 milioane de lei (aferente profitului anului precedent). Compania a virat, totodată, 434.783 de lei către ANAF, reprezentând impozitul pe dividende.
2024 – cifră de afaceri de 72.441.534 lei și profit de 43.066.647 lei. Plăți către PMB: redevență de 907.091 lei și dividende de 48.093.905 lei.
Valoarea dividendelor depășește profitul aferent anului anterior, deoarece compania a distribuit și profituri nerepartizate din exercițiile financiare precedente.
2025 – cifră de afaceri de 90.709.162 lei și profit de 54.800.115 lei. Plăți către PMB: redevență de 727.415 lei și dividende de 18.519.098 lei. În plus, compania a achitat către ANAF 2.057.678 lei reprezentând impozitul pe dividende.
Pentru anul 2025 au mai fost distribuite dividende în valoare totală de 48.093.905 lei, achitate în două tranșe: 30.927.137 lei în octombrie 2025 și 17.166.768 lei în iulie 2026.
Totodată, pentru anii 2024 și 2025, Compania Municipală Parking București SA a achitat impozit pe profit în valoare de 16.322.051 lei.
În repetate rânduri, consilieri generali USR au solicitat creșterea redevenței pe care Parking SA o datorează PMB. În acest fel, parte din bani ar ajunge la bugetul local fără ca ANAF să mai ia din respectivele sume impozite, cum se întâmpla la plata dividendelor.
Primarul general Ciprian Ciucu nu s-a declarat împotriva acestei soluții, dar a spus că e nevoie de răbdare și că lucrurile trebuie rezolvate pe rând.
Ce încearcă să schimbe Primăria
Ciucu a anunțat la începutul acestui an că Poliția Locală va prelua sancționarea șoferilor care parchează fără să plătească pe locurile albastre.
Din februarie, polițiștii locali au aplicat mai puține amenzi decât agenții constatatori ai companiei municipale. Potrivit PMB, însă, gradul de încasare este semnificativ mai mare.
Explicația este că polițiștii locali pot identifica proprietarii autoturismelor și îi notifică să comunice cine a condus vehiculul. Dacă sancțiunea nu este achitată, aceasta ajunge în evidențele fiscale și poate fi recuperată prin direcțiile de taxe și impozite locale.
Potrivit Primăriei Capitalei, veniturile au crescut și după eliminarea gratuităților acordate jurnaliștilor și proprietarilor de autoturisme hibride. O parte dintre cei care beneficiau anterior de aceste facilități au început să plătească abonamente.
În paralel, municipalitatea a început să pună în funcțiune parcări care existau de ani de zile, dar erau folosite doar parțial sau deloc.
Parcarea supraetajată din Pantelimon, de exemplu, era lăsată în paragină. Nu avea pază și nici administrare, astfel că șoferii din zonă o foloseau gratuit, iar unele autoturisme rămâneau abandonate luni întregi.
Între timp, Primăria a igienizat parcarea, a introdus un sistem de taxare și a deschis-o pentru utilizare contra cost.
În exploatare a intrat și parcarea supraetajată cu 1.248 de locuri din apropierea Arenei Naționale. Deși fusese finalizată încă din 2012, aceasta nu a fost folosită niciodată la capacitatea pentru care a fost construită.
Dacă aceste măsuri vor transforma parcările publice într-o sursă importantă de venit pentru bugetul Capitalei rămâne de văzut.
Nazare, după discuțiile cu agenția Moody’s: Urmează săptămâni extrem de importante
Bolojan le-a spus sindicaliștilor că PNL va vota legea salarizării în varianta convenită cu Comisia Europeană
Universitatea Craiova avansează în Liga Campionilor
Criza politică are și un efect pozitiv: scade riscul unor noi taxe
