Biserica și Armata rămân instituțiile în care românii au cea mai mare încredere, în timp ce instituțiile politice continuă să piardă teren. Doar puțin peste un sfert dintre respondenți declară că au încredere în Președinție, iar Parlamentul are cea mai slabă cotă de credibilitate.
Datele provin Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane, în perioada 12–15 ianuarie 2026.
Biserica și Armata, reperele de stabilitate
Biserica este instituția în care românii au cea mai mare încredere: 63,9% dintre respondenți spun că au „destul de multă” sau „foarte multă” încredere în această instituție, în creștere față de 57,7% în iulie 2025.
Pe locul al doilea se află Armata, cu 61,8%, un nivel apropiat de cel din vara anului trecut (63%).
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică acest tipar prin faptul că românii tind să investească încredere în instituții percepute ca fiind în afara jocului politic. „Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis”, afirmă acesta.
Poliția câștigă teren, dar instituțiile politice rămân în derivă
Pe poziția a treia în clasament se află Poliția, cu un nivel de încredere de 50%, în creștere semnificativă față de 43,2% în iulie 2025.
Președinția este creditată cu doar 27,9% încredere, în scădere abruptă față de 34,8% în vara anului trecut.
Justiția ajunge la 25,4%, Guvernul la 18,4%, iar Parlamentul închide clasamentul: doar 11,9% dintre români au declarat că au încredere în această instituție.
Diferențe clare între vârstă, educație și opțiuni politice
Datele arată clivaje sociale și electorale bine conturate. Încrederea în Biserică este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Armata este apreciată în special de votanții PSD și PNL, de seniori și de populația rurală.
Poliția se bucură de mai multă încredere în rândul tinerilor sub 30 de ani, al angajaților la stat și al votanților PSD și PNL.
Președinția este susținută mai ales de votanții PNL și USR, de tineri, de persoanele cu studii superioare și de locuitorii din București și din marile orașe.
Un deficit structural de credibilitate, nu o nemulțumire de moment
Remus Ștefureac avertizează că neîncrederea în instituțiile politice nu este una conjuncturală, ci structurală. „Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative”, spune directorul INSCOP Research.
Potrivit acestuia, ruptura dintre cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative alimentează populismul, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică, într-un context în care încrederea se mută tot mai mult spre instituții percepute ca „nepolitice”.
Sondajul a fost realizat în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.