E clar că tot ce s-a întâmplat în centrele pentru persoane cu dizabilități, numite de presă azilele groazei, nu poate fi exclusiv responsabilitatea proprietarilor sau angajaților acestor centre. Ancheta penală în curs poate să clarifice toate eventualele ramificații ale unei astfel de rețele, afirmă ministrul Sănătății Alexandru Rafila.
Într-un interviu video acordat SpotMedia.ro, ministrul Rafila a detaliat responsabilitatea și demersurile ministerului în acest scandal, inclusiv sesizările făcute și rămase fără răspuns.
Iată principalele declarații:
- Statul român plătește prin intermediul MMPS pentru fiecare pacient internat în aceste centre între 5.000 și 7.000 lei pe lună.
- Am primit trei sesizări din partea Centrului de Resurse Juridice (CRJ) în ianuarie și februarie, care solicitau verificarea modului în care Spitalul de Psihiatrie de la Bălăceanca efectua transferul pacienților către aceste centre pentru persoanele cu dizabilități.
- Am solicitat în luna februarie Spitalului Bălăceanca informații care să clarifice solicitarea CRJ, nu ne-au răspuns.
- Am solicitat, pe 20 februarie, DSP Ilfov să controleze aceste trei centre, încât să avem o situație reală a condițiilor de acolo.
- Există o adresă pe care am trimis-o CJ Ilfov, inclusiv dlui președinte Hubert Thuma, pe data de 28 februarie. Nu am primit niciun fel de răspuns.
- Cu foarte mare greutate am obținut acceptul unui funcționar de a prelua atribuțiile de șef DSP Ilfov timp de 2 săptămâni.
- Trebuie organizată o comisie de disciplină la nivelul structurii de care aparțin, adică la nivelul DSP Ilfov.
- Dacă fiecare merge și controlează pe bucățica lui și sesizează că mai sunt nereguli, poate nu le semnalizează unei alte autorități sau nu le observă, atunci sunt probleme.
- Acum în spitale sunt probabil câteva sute de pacienți din centre, în întreaga țară, numărul poate să crească, iar complexitatea patologiei lor necesită măsuri speciale.
- De multe ori stai să te întrebi cine este cu adevărat bolnavul - pacientul sau cei care se poartă în felul acesta?
Câte sesizări a primit Ministerul Sănătății (MS) și când în privința azilelor groazei?
Aș vrea să începem cu o clarificare. Nu este vorba despre azile de bătrâni, ci despre centre de îngrijire pentru persoane adulte cu dizabilități, în care sunt internate persoane începând cu vârsta de 18 ani.
Sunt persoane încadrate într-un grad de handicap și care primesc o îngrijire sau, după caz, reabilitare în centre specializate, marea lor majoritate private.
Statul român plătește prin intermediul Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) pentru fiecare pacient internat în aceste centre între 5.000 și 7.000 lei pe lună, iar toate aceste centre sunt în relații contractuale cu direcțiile județene de protecție socială, care sunt subordonate din punct de vedere administrativ consiliilor județene.
MMPS desfășoară activități de îndrumare metodologică a acestor direcții județene, iar MS nu e implicat în niciun fel în gestionarea acestor centre.
Și, totuși, ați fost sesizați.
Am fost. Am primit trei sesizări din partea Centrului de Resurse Juridice (CRJ) în ianuarie și februarie, câte una pentru Centrul Sf. Gabriel, Centrul Armonia și Casa Cora.
Ele ne solicitau verificarea modului în care Spitalul de Psihiatrie de la Bălăceanca efectua transferul pacienților către aceste centre pentru persoanele cu dizabilități (procedura de menținere a internării nevoluntare).
Transferurile pot fi făcute doar după o procedură destul de complicată, numai cu acceptul persoanei în cauză sau cu acceptul celui care are în responsabilitate, din punct de vedere legal, persoana respectivă.
Spitalul Bălăceaca nu este al MS, ci se află în subordinea Consiliului Județean Ilfov, la fel ca aceste centre.
Am solicitat în luna februarie Spitalului Bălăceanca informații care să clarifice solicitarea CRJ, nu ne-au răspuns și am așteptat între timp un document oficial - un raport foarte consistent făcut de o organizație a Consiliului Europei care combate tortura și care a făcut o misiune de evaluare în România.
La jumătatea lunii martie am primit acest raport care este public și care include și Spitalul de Psihiatrie Bălăceanca, ca respectând procedurile de transfer, ceea ce reprezintă un răspuns mai credibil al unui auditor independent decât cel al spitalului.
Când ați fost sesizați cu această chestiune a transferului, au fost sesizate concomitent și alte instituții ale statului?
Au fost sesizări adresate unui număr de șase instituții publice, MMPS, MS, ANPS, ANPIS și direcții județene sau de la nivelul sectoarelor Bucureștiului. Pentru fiecare dintre ele exista câte o întrebare explicită. Pentru MS era cea referitoare la transfer/modul de menținere a internării nevoluntare.
Una dintre ele avea și o componentă care se referea și la partea de sănătate publică, de igienă. De aceea, am solicitat, pe 20 februarie, DSP Ilfov să controleze aceste trei centre, încât să avem o situație reală a condițiilor de acolo.
Pe data de 22 februarie, DSP Ilfov a răspuns că a verificat toate cele trei centre, iar singurele observații au fost legate de o manipulare necorespunzătoare a așternuturilor sau de lipsa cursurilor pentru noțiunile de igienă ale personalului. Pentru acestea DSP Ilfov a dat amenzi sau avertismente.
Care e motivul pentru care i-ați cerut demisia șefului DSP Ilfov?
Am avut cu dl. director Negulescu, care era desemnat interimar la DSP Ilfov, o discuție legată de acest control pe care l-a desfășurat în prima parte a anului.
Mi-a spus că ei au relatat în raportul respectiv strict ce au găsit acolo, dar având în vedere situația deosebită din acest moment, își înaintează demisia, ca să nu existe complicații sau suspiciuni suplimentare.
Centrele acestea nu sunt în în responsabilitatea MS decât din punct de vedere al sănătății publice, al igienei și circuitelor existente acolo.
Surse politice spun că dl. Negulescu este un foarte apropiat al președintelui CJ Ilfov, dl. Hubert Thuma. DSP se ocupă la nivel local cu chestiuni de maxim interes pentru CJ, de exemplu, gropile de gunoi. L-ați numit pe dl Negulescu la DSP Ilfov pentru că v-a fost impus/propus de partea liberală?
A mai ocupat această funcție în timpul pandemiei, când existau excepții de la condițiile de numire, fiind de profesie inginer. A mai funcționat ca director în această structură. Am făcut o numire provizorie care expira pe data de 16 august.
Ați sesizat CJ Ilfov, pe dl Thuma adică, în privința celor constatate de DSP și a raportului CRJ?
Da, există o adresă pe care am trimis-o CJ Ilfov, inclusiv dlui președinte, pe data de 28 februarie.
Corpul de control al MS a făcut o analiză a sesizărilor primite la MS, fie că discutăm de partea de sănătate publică sau de transferul pacienților, după care l-am sesizat pe dl. președinte al CJ Ilfov, în subordinea căruia se aflau și centrele pentru persoane cu dizabilități și Spitalul de Psihiatrie Bălăceanca.
Și ce răspuns ați primit?
Nu am primit niciun fel de răspuns din data de 28 februarie până prezent.
Deci ați informat CJ Ilfov că acolo s-ar putea să fie niște probleme, dar răspuns de la CJ Ilfov nu ați primit?
Da.
Ați ales un înlocuitor pentru dl. Negulescu la DSP Ilfov?
Cu foarte mare greutate am obținut acceptul unui funcționar de a prelua atribuțiile timp de 2 săptămâni, vom vedea ce vom face. E o situație complicată și lumea probabil că ezită să își asume.
Aș vrea să fac un comentariu. Până în anul 2009, ca să fii director de DSP trebuia să fii neapărat medic. Ulterior, legea a devenit mai permisivă și a permis și juriștilor, și economiștilor să devină directori.
Pentru medici care nu sunt funcționari publici, care câștigă și în DSP-uri 10-12.000 lei/lună, funcția nu e atractivă. Nu putem să avem direcții de sănătate publică cu responsabilitate în domeniul sanitar conduse de persoane din cu totul alte domenii de activitate.
Trebuie să găsim o soluție, fie prin o modificare legislativă care să permită acordarea unui statut special pentru funcționarul public care este directorul DSP sau o prevedere care să salarizeze și directorul medic la un nivel măcar cu 5% mai mare față de subalternii lui.
Nu poți să ai un subaltern cu un salariu de două ori mai mare ca tine, iar întreaga responsabilitate a funcționării instituției să-ți aparțină.
Avem propuneri legislative, sper să putem să găsim înțelegere încât să reprofesionalizăm din punct de vedere medical direcțiile de sănătate publică.
Controlul DSP Ilfov a fost făcut prin Inspecția sanitară?
Da, ei s-au deplasat. Raportul este contrasemnat atât de cei care s-au deplasat, cât și de către directorul la acea dată, dl. Negulescu.
L-am întrebat dacă el cunoaște instituțiile de pe raza județului care funcționează și care pot să pună probleme în ceea ce privește sănătatea publică și mi-a spus că nu a avut timp să le cunoască.
Când l-ați numit, nu l-ați întrebat?
Numirile astea nu se fac pe baza unui interviu, mai ales cele provizorii. Nu prevede legea așa ceva.
Îmi doresc să scoatem cât mai repede la concurs aceste aceste posturi de directori DSP, dar dacă nu reușim și partea cealaltă, atragerea medicilor care să candideze, nu o să progresăm.
Și revin la ceea ce spuneam puțin mai devreme. Dacă nu găsim o soluție să putem să controlăm organizat și integrat activitatea din toate aceste centre, atunci n-o să facem nimic.
Dacă fiecare merge și controlează pe bucățica lui și sesizează că mai sunt nereguli, poate nu le semnalizează unei alte autorități sau nu le observă, atunci sunt probleme.
Acest control trebuie să fie integrat și să verifice condițiile reale, nu faptul că există documente, există hârtii cu contracte de catering sau de acordare asistenței medicale sau de kinetoterapie.
Eu aș merge pe un control aleatoriu, neanunțat, cu echipe dintr-un județ care merg în județul alăturat, și include toate instituțiile cu responsabilități în domeniu.
Totuși, la nivelul inspectorilor care au semnat efectiv acea hârtie după ce au intrat, teoretic, în acele centre, și nu au găsit decât niște mărunțișuri, au existat sancțiuni? Tot ei vor controla și de acum înainte liniștiți și fără niciun fel de consecințe?
Discutăm despre funcționari publici, Legea funcționarului public are proceduri extrem de clare în ceea ce privește posibilitatea de sancționare a unui funcționar public.
Trebuie organizată o comisie de disciplină la nivelul structurii de care aparțin, adică la nivelul DSP Ilfov. O să discut cu persoana împuternicită să preia pentru 2 săptămâni acolo coordonarea să putem reuni comisia de disciplină și să vedem dacă există motive de întrunire a comisiei.
Trebuie să existe o analiză în cadrul structurii desemnate de lege, respectiv comisia de disciplină. Sancțiunile prevăzute sunt avertisment sau reducerea veniturilor.
Modificarea locului de muncă al persoanei respective este o procedură lungă, anevoioasă, birocratică, iar legislația care reglementează modul în care sunt angajați şi pot fi sancționați funcționarii publici este foarte puțin permisivă și excede cu mult competențele MS.
Sunt multe azile închise, spitalele au preluat foarte mulți pacienți cu dizabilități de toate felurile, unii cu probleme psihice majore, deci și cu necesități și cu riscuri majore. Cum veți gestiona această problemă?
Ne-am organizat la Ministerul Sănătății încă de la începutul crizei, împreună cu medici de la Spitalul Obregia, care au făcut voluntariat și au examinat toți pacienții care fuseseră preluați de la centrele închise din județul Ilfov.
O parte am reușit să-i internăm, pe alții să-i trimitem în centre unde existau locuri disponibile sau au fost preluați de aparținători.
Sigur că nu putem să blocăm mult timp activitatea în spitale cu acești pacienți cronici care necesită îngrijire dedicată și atunci singura soluție este să identificăm locuri libere în centre deja existente și funcționale.
Dar aici decizia și coordonarea trebuie să fie făcută la nivelul MMPS.
Sunt cazuri medico-sociale, ceea ce propunem noi este inclusiv elaborarea unor norme de autorizare și de funcționare a acestor centre pe care s-o facem în comun cu MMPS. Iar centrele să nu mai poată fi autorizate (licențiate) provizoriu. Cred că soluția poate fi implementată în termeni de câteva luni.
Acum în spitale sunt probabil câteva sute de pacienți, în întreaga țară, numărul poate să crească, iar complexitatea patologiei lor necesită măsuri speciale.
Eu propusesem în urmă cu o săptămână, la sugestia Asociației spitalelor de psihiatrie, să găsim câteva centre publice care să constituie o locație pentru un tratament de lungă durată al pacienților cu afecțiuni psihiatrice mai grave. Pot să funcționeze ca secții exterioare ale unora dintre spitale de psihiatrie. E vorba de un pilot, trebuie să încercam să facem ceva.
După ce le-am și le-ați văzut pe toate cum vă puteți explica, ca ministru, ca om, ca medic, că am putut ajunge la o situație care amintește atât de tragic de situația orfelinatelor românești dinainte de 1989? Au existat sesizări, au existat niște semnale de alarmă, cum s-a putut ajunge la așa ceva?
Este o întrebare dificilă. O să vă spun în primul rând din punct de vedere uman și al unui medic. Cred că e vorba de lipsă de umanitate și de lăcomie. Nu se poate spune că nu primeau suficienți bani, nu era nevoie de ”economie”.
Și totuși în multe dintre situațiile descrise, numărul de persoane care trebuiau să îngrijească acești pacienți erau foarte mic. La 60 de pacienți, cu două persoane, nu se poate face o activitate corespunzătoare.
N-a fost doar asta. Bătaie, borcane de ardei iute puse în ciorbă...
Aici este o problemă care... De multe ori stai să te întrebi cine este cu adevărat bolnavul, pacientul sau cei care se poartă în felul acesta?
Cum lucrurile acestea se întâmplă și s-au întâmplat mai mult sau mai puțin sistematic, e clar că nu poate fi exclusiv responsabilitatea proprietarilor sau angajaților acestor centre.
E bine că există în momentul de față o anchetă penală în curs care poate să clarifice toate eventualele ramificații ale unei astfel de rețele. E clar că sunt anumite legături, iar ancheta penală le va aduce la cunoștință tuturor.
Avem și o degradare instituțională majoră a unor instituții?
Este o realitate pe care o trăim în România și cred că singura soluție este de profesionalizare a fiecăreia dintre aceste structuri, organizarea de concursuri reale de ocupare de post, transparente și verificabile.
Când ne referim la o instituție, numărăm câți oameni lucrează în ea. Nu știu dacă este chiar așa de important câți oameni lucrează, contează ce oameni lucrează și câți își fac treaba așa cum trebuie. Și ajungem și la legea funcționarului public de care vorbeam mai devreme.
Succesul unei țări în plan economic este condiționat și de funcționalitatea bună a tuturor structurilor administrative, din domeniul medical, din domeniul social sau din alte domenii care până la urmă fac ca și activitatea economică să funcționeze corect.