Ministrul Muncii Raluca Turcan a explicat miercuri după ședința de guvern, ce înseamnă mai exact pentru români legea adoptată prin care e interzis cumulul pensiei cu salariul la stat, dar se poate opta pentru amânarea pensionării până la 70 de ani.
Turcan a spus că astfel se dorește ”valorificarea experienței lucrătorilor vârstnici, se fructifică experiența angajaților ajunși în pragul legal al vârstei de pensionare. Proiectul aduce echitate pentru cei care activează în sistemul public”.
Însă, după ce a vorbit de echitate, ministrul Muncii a început să enumere categoriile pentru care nu se aplică interzicerea cumului salariului cu pensia la stat.
Astfel pot cumula pensia cu salariul cei care au grijă de bătrâni sau de persoane cu handicap sau angajații încadrați în gradul 3 de invaliditate.
De asemenea, cadrele didactice intră la excepții, Turcan explicând că se poate acest lucru pentru că în încățământ e posibilă plata cu ora. Cum pentru medici nu este prevăzută această metodă de plată, ei nu intră la excepții. La întrebările jurnaliștilor, Turcan a spus că la acest moment nu au putut fi incluși și medicii, dar că dacă se va semnala o lipsă de personal în spitale atunci vor fi luate măsuri.
În schimb, intră la excepții ”persoanele alese sau cele care au durata mandatului definit de Constituție”, precum și membrii Academiei Române. Așadar, vor putea cumula pensie cu salariu senatorii, deputații, primari, miniștri, membrii CCR, cei ai CSM, ai Curții de Conturi și multe alte instutuții pentru care Constituția prevede perioada mandatului.
Cîțu evită întrebarea despre noii speciali, Turcan s-a enervat pe jurnaliști
Atât Florin Cîțu, cât și Raluca Turcan au insistat că este varianta recomandată de juriști, ca să nu fie respinsă legea la CCR. Când jurnaliștii au insistat care e reforma dacă ea naște în continuare speciali, Cîțu i-a pasat întrebarea Ralucăi Turcan, iar aceasta a devenit iritată de întrebările repetate la care nu a dat însă un răspuns clar.
”O să răspund într-un mod retoric: își dorește cineva ca Guvernul sau Parlamentul să mimeze reforme? Raspunsul este, evident, nu! Iar pentru a nu mima reforme este important ca un text legislativ să fie constituțional.
În Constituție e garantat dreptul de a fi ales pentru orice persoană și există mandate clare. Dacă noi am fi venit cu un text contrar ar fi fost declarat neconstituțional.
Ați menționat anomalii legate de persoane numite în guvern, companii, autorități. Acele persoane nu vor mai putea cumula pensia cu salariul. Această lege rezolvă o mare problemă de inechitate, că pentru unii statul e Dumnezeu iar pentru alții este ciumă”, a răspuns Turcan, întrebată care este echitatea despre care vorbește.
Turcan: ”În sectorul privat poți să muncești cât dorești”
Un alt jurnalist i-a atras atenția Ralucăi Turcan și despre cifrele din nota de fundamentare, din care reiese că sunt peste 20.000 de pensionari care au 70 de ani sau mai mult și care lucrează la acest moment. Ministrul a fost întrebată dacă bugetarii peste 70 de ani vor putea cumula pensia cu salariul, atât timp cât legea nu precizează nimic în acest sens.
Oftând, Turcan a reluat definiția proiectului, insistând pe diferențierea dintre bugetari și angajații de la privat.
”Sunt două componente importante: opțiunea de a lucra până la 70 de ani unde dorești, fie ca vorbim de sistemul public sau privat, și interzicerea cumulului pensie-salariu doar în sistemul public.
Așadar, această opțiune de a lucra până la 70 de ani se suprapune cu legislația în sectorul public la cifrele menționate. În sectorul privat, poți să muncești cât dorești”, a fost răspunsul Ralucăi Turcan.
Jurnalistul a insistat însă, dând exemplul concret al fostului ministru al Agriculturii Petre Daea, care avea și pensie cât a condus instituția în timpul guvernărilor PSD.
”Mandatul de ministru e constituțional, așadar un ministru intră la excepție. Un seceretar de stat nu intră la excepție”, a mai fost singura expicație dată de Turcan pe subiect.
Context
Amintim că proiectul adoptat azi de Guvern are avize negative de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social.
Despre acest lucru Cîțu a spus că avizul este unul consultativ și că Guvernul nu este de acord cu Consiliul Legislativ.
”Consiliul Legislativ e un aviz optional, l-am luat în considerare, noi credem că nu este adevărat. Vom merge în Parlamentul României, care este forul legislativ. Eu cred ca această formă este cea corectă”, a spus Cîțu.
Anterior, şi președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, declarase că vor fi văzute argumentele, dar „Consiliul Legislativ nu este Curtea Constituțională”.
