USR-PLUS a rămas singurul partid care se opune vehement demersului de a da gratuit un teren de 46 de hectare, care valorează cateva sute de milioane de euro, unei entități private – Camera de Comerț și Industrie.
”Este incredibil ce se întâmplă, incredibil!”, spune consilierul general Ștefania Petre.
”E orașul meu și al tuturor celor care locuiesc aici, și mi se pare normal să iau o atitudine publică fermă și să spun că nu e în regulă. Eu nu am mai auzit recent despre astfel de cazuri și nici nu știu vreo echivalență la nivel european. Nu am mai auzit să existe vreun stat atât de generos care să zică: ’Ia, tu, entitate privată, un cadou de 46 de hectare în centrul Capitalei și fă tu acolo ce vrei, în asociere cu cine vrei tu!’.
Noi am rămas singurii care spun: ’Oameni buni, nu poți să faci cadou 46 de hectare în cea mai scumpă zonă din București. Nu ai cum să faci așa ceva!’ Noi rămânem fermi pe poziții, nu ne schimbăm abordarea sub nicio formă”, a declarat, pentru SpotMedia.ro, Ștefania Petre, consilier general din partea USR-PLUS, membru în comisia juridică a CGMB, membru al Biroului Național USR și președinte al USR S6.
Aceasta subliniază că, ”dincolo de orice, există un principiu: Tu, stat român, ai un bun cu o valoare de piață (e adevărat că sunt estimări neoficiale) de peste 300 de milioane de euro, în buricul Bucureștiului. Cum este posibil să vrei să îl dai gratis?!”.
Consilierul general spune că nu e împotriva vânzării acelui teren.
”Dar tranzacționează-l la piețul pieței! Altfel este necinstit față de oricine în țara asta să primească doar unii gratuități de la statul român (în valoare de peste 300 de milioane de euro!), în timp ce alți dezvoltatori, nu.
În timp ce alți privați își cumpără terenurile pentru proiectele lor, dăm un cadou unei entități private – Camera de Comerț – ca să dezvolte nu știu ce proiect imobiliar. Poate că e un proiect excelent, nimeni nu se opune ideii de proiect, problema majoră este gratuitatea, cadoul oferit”, subliniază consilierul general.
Un stat bleg sau e altceva la mijloc?
De altfel, într-o postare pe Facebook, Ștefania Petre a comentat ironic: ”O mai fi existând pe lumea asta vreun stat așa de bleg, ca al nostru, care să asiste neputincios la cum îi pleacă, la alții, active care pe piața liberă valorează sume uriașe?”
Întrebată dacă e doar ironică sau chiar avem un stat ”bleg” și neputincios, Ștefania Petre a replicat zâmbind: ”Eu cred că toată lumea a înțeles până acum despre ce e vorba”.
”Gândiți-vă la traseul legislativ al acestui proiect: A fost depus de foști parlamentari PMP, a trecut prin niște comisii, a primit avize nefavorabile la unele dintre ele, s-a dus apoi în Cameră și la Senat, la vot, s-a dus apoi la Președinție, care a returnat proiectul Parlamentului pentru reexaminare. Iar acum ne aflăm în situația în care Parlamentul reexaminează proiectul și toate semnalele sunt că singurul care a mai rămas să se opună poveștii este USR-PLUS.
Toată lumea a spus inițial că e imposibil - Cum să dăm ceva gratuit unei entități private?! Și acum pare că ne răzgândim.... Este foarte greu de înțeles. Anterior, a mai fost un alt partid din coaliție care s-a opus – UDMR. A existat chiar o contestație la CCR făcută de noi și de colegii de la UDMR, împreună”, a reamintit consilierul general.
Mai avem nevoie de bani pentru alocații și investiții?
Ca și colegii săi de partid, Ștefania Petre spune că, dacă se decide, totuși, înstrăinarea acelui teren valoros, atunci să se facă potrivit legii și regulilor pieței.
”Eu credeam că statul român are nevoie de bani. Dacă tot s-a hotărât să își valorifice un bun, atunci s-o facă așa cum îi spune legea – prin licitație publică. Să îl dea celui care plătește mai mult. Nu cred în altă soluție.
Și, apoi, dacă organizează statul român o licitație corectă și tranzacționează această proprietate la un preț de piață corect, mai departe, în funcție de normele de urbanism ale Capitalei, o să vedem dacă se autorizează acolo și ce se autorizează. Aici e o altă discuție, pentru că proiectul trebuie văzut de specialiști, eu nu pot să exprim o opinie în acest moment, când totul e la nivel de concept.
Dar noi vorbim acum de pasul 1, în care discutăm despre înstrăinarea proprietății, în primul rând. Trebuie făcută licitație publică și trebuie ca activul acesta să fie valorificat la cel mai bun preț posibil pentru proprietarul lui – statul român. Cel puțin noi așa vedem lucrurile”, a subliniat Ștefania Petre.
Întrebată dacă există, teoretic, și alte soluții posibile de valorificare a terenului respectiv, nu neapărat vânzarea, consilierul general a precizat că mai ”există concesiunea – o variantă juridică diferită de tranzacționare, care nu înseamnă înstrăinare”.
”Dar eu nu cred că ar fi onest pentru statul rămân și pentru patrimoniul lui să facă asta. Este vorba despre un teren generos. 46 de hectare, totuși, e o suprafață impresionantă, mai ales în București, unde toată lumea se luptă pentru fiecare metru pătrat, iar costul/tariful pe mp e foarte ridicat.
Dacă într-adevăr dorința politică, voința, este să înstrăineze această bucată de teren, atunci să o facă, așa cum prevede legea, prin licitație publică – cine dă mai mult, în așa fel încât să-și valorifice statul activele în cel mai transparent (în primul rând) și în cel mai util mod pentru el”, a adăugat aceasta.
Ștefania Petre nu ne-a putut confirma sau infirma dacă au existat negocieri între USR-PLUS și PNL, principalul susținător al proiectului, pe această temă.
”Nu știu dacă au avut întâlniri în coaliție pe acest subiect, dar am văzut că s-a reluat firul, am văzut declarațiile publice date și de Dan Barna, și de alți colegi parlamentari, și eu consider că nu e în regulă”, a conchis aceasta.
Senator USR PLUS: ”Nu susținem acest transfer gratuit de proprietate”
Și senatorul USR-PLUS Simona Spătaru ne-a confirmat oficial că parlamentarii acestui partid nu vor vota proiectul de lege care prevede cedarea gratuită a terenului de la Romexpo către Camera de Comerț.
Întrebată care crede că sunt mizele acestui proiect pentru care se insistă de atâta timp, (financiare și/sau de altă natură), Simona Spătaru ne-a declarat: ”Cred ca o parte din răspuns poate fi regasit în expunerea de motive redactată de inițiatorii acestui proiect”.
”Cât privește opinia USR PLUS, menționez că și în legislatura trecută poziția noastră a fost de respingere a propunerii de a transmite proprietatea cu titlu gratuit. Am votat împotriva proiectului întrucât nu susținem acest transfer gratuit de proprietate”.
Simona Spătaru a mai precizat că ”proiectul nu are studii de impact”, iar o hotărâre de guvern dată ulterior ”nu poate repara pe fond nimic”.
Întrebată dacă știe cine are de câștigat din această afacere, Simona Spătaru a spus că nu cunoaște punctual câștigătorii, ”dar în mod evident interesele economice sunt substanțiale”.
”Sprijinul partidelor pentru susținerea antreprenoriatului mi se pare firească, însă acest demers trebuie să aibă loc în condițiile pieței libere”, a subliniat senatorul USR-PLUS Simona Spătaru.
Un tun imobiliar și multe complicități transpartinice
Legea prin care terenul de 46 de hectare trece gratuit în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a fost depusă în martie 2020 de parlamentari ai PMP și a trecut în mare viteză prin cele două camere (spre deosebire de alte legi care zac cu anii în sertarele Parlamentului).
Expunerea de motive este surprinzătoare, la fel și declarațiile unora dintre inițiatori, care, întrebați recent de Digi24 de ce au depus proiectul, au declarat fie că ... nu își amintesc, fie că n-ar mai face a doua oară așa ceva.
„Sunt consternat pur şi simplu şi repet, nu aş mai iniţia din nou un asemenea proiect, nu aş vrea să decontez eu aceste speculaţii pentru că chiar nu am nicio vină”, a susținut Marius Paşcan, fost deputat PMP și cel care a scris legea la ... rugămintea unui coleg de partid ”de la Mureș” care este și vicepreședinte al Camerei de Comerț.
Despre miza proiectului au scris colegii de la Libertatea: ”Camera de Comerț, o entitate privată, are drept de folosință asupra terenului până în anul 2053 printr-un act din anul 2004 al Guvernului Năstase. CCIR are deja un proiect imobiliar imens pe acest teren, de circa 2,8 de miliarde de euro, cu grupul Iulius, patronat de omul de afaceri Iulian Dascălu. Pentru realizarea acestui proiect Camera de Comerț trebuie să intre în posesia terenului”.
De altfel, la scurt timp de la depunerea inițiativei legislative în Parlament, în iunie 2020, grupul Iulius și CCIR au prezentat public proiectul imobiliar pe care visează să-l pună în practică.
Cu voturile PNL, PSD, PMP, legea a fost adoptată în septembrie 2020, în ciuda opoziției manifestate clar de USR și UDMR (citește stenograma ședinței în care s-a dezbătut și votat proiectul).
„Ceea ce se întâmplă astăzi în Parlamentul României, prin acest proiect de lege, este un tun imobiliar transpartinic...E vorba de devalizarea statului român de un teren de 46 de hectare în cea mai bună zonă a Capitalei”, declara la acea vreme Cătălin Drulă, deputat USR PLUS.
„Să dăm pe bandă rulantă prin lege unor persoane sau asociaţii private bunuri pe care le au în folosinţă, din proprietatea privată a statului, este pentru noi inacceptabil”, declara și Marton Arpad, fost deputat UDMR.
În noiembrie, însă, a venit vestea că, la Bruxelles, Comisia Europeană verifică situația terenurilor de la Romexpo, după ce Fondul imobiliar NEPI s-a plâns că Iulius Group, un competitor al său, primește astfel un fel de ajutor de stat mascat.
USR și UDMR au contestat proiectul la Curtea Constituțională, dar pe 3 martie CCR le-a respins sesizarea.
În schimb, președintele Iohannis, care primise legea la promulgare, a decis pe 31 martie să o retrimită la Parlament pentru reexaminare.
„Iohannis nu respinge legea prin care terenul de la Romexpo trece la CCIR, dar cere extra-garanții”, au ținut să sublinieze colegii de la Newsweek.
După doar două săptămâni, Cristina Prună (USR-PLUS), vicepreședinte al Camerei Deputaților, a declarat că de acum este oficial – Comisia Europeană verifică modul în care PSD a concesionat terenul în 2004.
”Am avut o informare din partea Consiliului Concurenței, care ne-a trimis scrisoarea primită de la Comisia Europeană. Practic, aceasta spune că dreptul de folosință gratuită este ajutor de stat. Dacă va fi dată o decizie în acest sens, atunci statul trebuie să elimine acest drept de folosință și să recupereze sumele din chirii”, a susținut Cristina Prună.
Citește și alte detalii într-o amplă anchetă despre tot scandalul Romexpo.
Învinși și învingători
Conform relatărilor din presă, prețul metrului pătrat în jurul Romexpo e de 1.200 de euro, ceea ce înseamnă că valoarea celor 46 de hectare s-ar ridica la peste 550 de milioane de euro.
Marile asociații de afaceri reunite în Coalitia pentru Dezvoltarea României au criticat lipsa de transparență și de corectitudine în acest caz.
”CDR consideră că proiectul de lege adoptat de Parlament eludează mediul concurențial din România și creează un precedent grav atât prin valoarea prejudiciului economic generat cât și prin implicarea celui mai înalt for legislativ al României într-un proiect cu impact major la nivelul Capitalei, fără derularea de consultări transparente cu toate părțile interesate”, a subliniat CDR într-un comunicat.
Camera de Comerț și Industrie a României, principalul beneficiar al legii, este condusă de Mihai Dărăban, reales președinte în 2017, cu unanimitate de voturi, pentru al doilea mandat, de cinci ani.
Despre Iulian Dascălu, patronul grupului Iulius și unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România, cu relații profunde în lumea politică și nu numai, s-au scris ample materiale în presa locală și centrală, de exemplu AICI.
Interesant de menționat este că Iulian Dascălu apare și în celebra telegramă Wikileaks referitoare la România, un document al ambasadei SUA la București din 2007, în care se vorbește, printre altele, și despre baronii locali de la noi.
”(...) Proiectul Palas, cel mai controversat al lui Dascălu, prevede un complex rezidențial în centrul Iașiului, pe un teren acordat de primarul PSD Gheorghe Nechita lui Dascălu, fără o licitație. Prin companiile sale, Dascălu are de asemenea legături cu justiția, cu SRI-ul și cu Securitatea, foști oficiali de rang înalt din toate acestea lucrând acum ca directori sau având legături cu compania sa(...)”, se arată în documentul din 2007.
Ce urmează
Controversatul proiect de lege se află în dezbaterea comisiilor de specialitate din Senat, iar după întocmirea unui raport comun se va merge în plen, pentru vot, după care va urma un traseu similar la Camera Deputaților, iar apoi va fi trimis din nou la promulgare.
„Este o practică învechită din statul român de a avea anumite active, terenuri, imobile, acordate cu titlul de folosință gratuită sau în concesiune diferitelor instituții, organizații și, după niște ani oferirea, în mod gratuit a acestor active. Actuala inițiativă în care vorbim de oferirea cu titlu gratuit, la Romexpo, pentru o sumă de 300 – 400 de milioane, fără licitație, la prețul de listă, e o inițiativă care nu poate să fie susținută”, a declarat luni liderul USR, vicepremierul Dan Barna, precizând că subiectul va fi discutat în coaliția de guvernare.