Locuiești în București și aștepți ca, în sfârșit, caloriferele și apa de la robinet să se înfierbânte? S-ar putea să mai ai de așteptat! Porțiuni importante din rețeaua de termoficare livrează la temperaturi mult mai mici decât ar trebui.
Motivul este un blocaj de sistem: ELCEN funcționează sub capacitate, pentru a evita avarii majore, iar prin rețeaua veche și plină de pierderi a Termoenergetica SA apa fierbinte – deja insuficientă – se mai răcește și se mai pierde pe drum.
La punctele și modulele termice ajunge, în unele cazuri, prea puțină și prea rece, ca să mai fie de folos.
După avaria produsă la CET Sud pe 4 ianuarie 2026, sistemul de termoficare nu și-a mai revenit complet.
În mii de blocuri din zonele alimentate de această centrală, caloriferele sunt reci sau abia dezmorțite. Iar apa caldă este, în multe cazuri, inexistentă.
L-am întrebat pe directorul general adjunct al ELCEN, Adrian Tudora, ce s-a întâmplat și de ce, deși avaria a fost remediată, bucureștenii nu au căldură și apă caldă.
Avaria de la CET Sud: ce s-a întâmplat, de fapt
„Înainte de avarie, aveam un regim de termoficare cu 3 pompe, la CET Sud. Când s-a produs avaria, am oprit o pompă și am rămas cu 2. E regimul în care funcționăm și astăzi.
Despre avarie, s-a scris în presă că a fost «masivă» și că din acest motiv a durat remedierea.
Ce s-a întâmplat, de fapt: s-a spart o țeavă, din zeci de kilometri de țevi dintr-un astfel de sistem.
Problema este că țeava era într-un cazan cu abur fierbinte. Ca să vă dați seama ce înseamnă asta ... un cazan e mare cam cât un bloc cu 8-10 etaje. Are zidărie. Are izolație termică. Are foarte multe confecții metalice, în componență.
Asigură abur supraîncălzit la 540 de grade și 130 de bari (presiunea – n.red.). Asta înseamnă că are o inerție termică foarte mare. Se răcește greu. Ca să bag un om înăuntru pentru o simplă sudură – că doar de asta a fost nevoie – a trebuit să lăsăm cazanul să se răcească.
Răcirea nu are loc în câteva ore. Are loc în zile. De asta durează atât demult o reparație. S-a răcit în cursul nopții dinaintea Bobotezei (deci între 5 și 6 ianuarie 2026 – n.red.).
S-a intervenit. S-a reumplut cazanul. Și în aceeași noapte, pe la 4:00 dimineața, l-am repornit”, a explicat Adrian Tudora pentru SpotMedia.ro.
Cum funcționează instalația (pe scurt)
Cazanul despre care vorbește directorul adjunct al ELCEN este o instalație care arde gaze naturale pentru a transforma apa în abur.
Aburul trece prin turbine și produce energie electrică. Apoi este condensat, iar căldura lui este folosită pentru a încălzi apa din sistemul de termoficare.
Această apă este apoi împinsă în rețea cu ajutorul pompelor, către punctele termice și blocuri.
De ce ELCEN funcționează în continuare cu două pompe
După repornirea cazanului, CET Sud nu a revenit la regimul cu 3 pompe.
„După repornirea cazanului, am rămas în regimul de funcționare în 2 pompe. Nu cu 3, ca înainte.
De ce? E o măsură prin care să ne protejăm instalațiile. Am mers în regimul ăsta de funcționare la capacitate maximă de la Crăciun încoace. Și în fiecare zi am avut câte o avarie. În fiecare zi, echipă de reparații la lucru.
Și protejăm, ca să nu cedeze ceva și să fim nevoiți să oprim de tot, în zi friguroasă.
Să ținem cont de faptul că singurul CET modernizat este CET Vest. Unde se și vede incidența mai redusă a avariilor”, a precizat Adrian Tudora pentru SpotMedia.ro.
„Furtuna perfectă”: debit insuficient și pierderi uriașe
Termoenergetica SA susține public că problemele de furnizare sunt cauzate de debitul insuficient de apă fierbinte livrat de CET Sud.
Debitul este asigurat de pompe. Prin urmare, faptul că la CET Sud funcționează doar 2 pompe, nu 3, contează.
ELCEN respinge însă ideea că o creștere a debitului ar fi soluția.
„Pierderile din rețea sunt deja foarte mari.
Când rețeaua ajunge la un necesar de 400 de tone/oră apă de adaos (apă uneori rece, injectată în rețeaua de conductă ca să ridice nivelul debitului – n.red.), contractual, ELCEN trebuie să poată livra, vreme de câteva ore, până la 600 de tone/oră.
Dar după, am obligația să încep să opresc pompele, până când necesarul de apă de adaos scade la 400 de tone pe oră.
Noi, acum, la CET Sud, avem 2 pompe cu care livrăm 600 de tone/oră. Dacă pornim a treia pompă, ne ducem în 900 – 1000 de tone de apă de adaos. Pierdere. Atenție, doar pentru CET Sud, nu pentru toate 4 CET-uri ale noastre! E imensă cantitatea!
Avem capacitate în celelalte centrale, care nu poate fi preluată.
În plus, acum mergem cu 2 pompe, cu 5.400 – 5.500 de tone, la temperatură de 90 grade Celsius.
Pot, cu riscuri enorme, să urc debitul la 8.000 tone/oră, dar scade temperatura pe la 80 de grade Celsius. Se mai răcește pe drum și nu mai ajunge cum ar trebui. În plus, repet, riscurile sunt foarte mari.
Dacă îmi cedează un CAF (cazan cu apă fierbinte – n.red.), rămânem la 60 de grade și niște sincope mai mari”, a mai spus Adrian Tudora.
Probleme care nu apar în tabele
Pe lângă avariile afișate în secțiunea „Funcționarea sistemului de termoficare” de pe site-ul Termoenergetica SA, există și alte probleme semnalate de bucureșteni.
În Sectorul 1, de exemplu, sunt zone în care cetățenii reclamă din prima parte a lunii decembrie 2025 funcționarea sub parametri a sistemului.
Aceste situații nu apar însă în tabelele oficiale cu avarii și deficiențe de furnizare.
Presiune suplimentară după închiderea instalației de la Titan
„Vreo 2 ani am mai avut CET Titan, care mai prelua din necesarul CET Sud. Nu mai este. Și ajuta”, a mai spus Adrian Tudora.
În 2023, PMB a pus în funcțiune o instalație provizorie de termoficare pe amplasamentul fostei CET Titan, desființată în 2014.
Instalația, capabilă să producă aproximativ 1.000 de gigacalorii pe oră, a fost ulterior demontată, iar necesarul a rămas în sarcina CET Sud.
Cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei
Sistemul de termoficare al Bucureștiului are două componente majore:
- centralele care produc energia termică;
- rețeaua de conducte și puncte termice care o distribuie.
Cele mai mari centrale aparțin ELCEN: CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu.
Dintre acestea, doar CET Vest este modernizat.
Rețeaua de distribuție aparține Primăriei Capitalei și este exploatată de Termoenergetica SA.
Ea include:
- 954 km de conducte magistrale
- 1.027 de puncte termice
- 2.963 km de conducte secundare.
Apa fierbinte produsă în CET-uri ajunge în punctele termice prin conducte magistrale. În punctul termic, ea trece printr-un echipament numit schimbător de căldură, unde încălzește alte ape, din circuite separate.
Un circuit deservește caloriferele – este închis, apa circulă continuu.
Alt circuit prepară apa caldă de consum – este deschis, apa pleacă la robinet.
Un al treilea circuit asigură recircularea apei calde, pentru ca aceasta să ajungă rapid la consumatori.
Pentru ca schimbătorul de căldură să funcționeze corect, nu este suficient ca apa de la CET să fie fierbinte. Este nevoie și de debit suficient – adică de multă apă fierbinte, livrată constant. Ca să aibă din ce să se transfere, prin schimbător, multă energie termică.
Marea problemă este că mare parte din rețeaua magistrală este alcătuită din conducte vechi, cu găuri, prin care se pierde multă apă. Atunci când nici CET-urile nu livrează suficient, nimic nu mai funcționează așa cum trebuie. Dezechilibrul dintr-un anumit punct influențează funcționarea întregii rețele. Și nimic nu mai merge așa cum ar trebui.
Nici punctele termice nu sunt întreținute cum ar trebui și modernizate în suficientă măsură. Și nici CET-urile nu se modernizează, în ritmul necesar.
În aceste condiții, nu există iarnă fără mii de bucureșteni care fac frigul, în case, sau se spală la ibric.
Toate aceste sisteme tehnice complexe au fost create, în principiu, ca să-i ajute pe oameni. Ei sunt clienții principali ai sistemelor. Iar la acest moment tocmai ei nu se bucură de condițiile de viață pe care ar trebui să le aibă, în oraș.