Cum arată transportul în comun din București: cele mai vechi troleibuze din Europa, achiziții incerte, trasee paguboase și sute de mii de oameni care circulă fără să plătească

Cum arată transportul în comun din București: cele mai vechi troleibuze din Europa, achiziții incerte, trasee paguboase și sute de mii de oameni care circulă fără să plătească
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Administrat haotic, transportul în comun din București este într-o situație dezastroasă. Și, din păcate – judecând după declarațiile noului directorul general al STB SA, Adrian Criț –, va mai trece multă vreme până când locuitorii orașului să simtă o schimbare considerabilă în bine.

Într-un interviu acordat Agerpres, Adrian Criț a enumerat câteva dintre marile probleme ale STB SA și ale transportului în comun din Capitală.

Printre ele, faptul că STB are mijloace de transport vechi, uzate și murdare. Iar cumpărarea altora, de care avem neapărată nevoie, riscă să dureze ani la rând.

Slabe șanse să vedem troleibuze noi. În schimb, s-ar putea să primim tramvaie prea scurte

”Dacă ne referim la troleibuze, pot spune că avem cel mai vechi parc comparativ cu ceea ce se întâmplă în toată Europa.

În momentul de faţă deţinem 100 de troleibuze Irisbus şi mai sunt în circulaţie 98 de troleibuze Ikarus. Este clar că trebuie să facem ceva în această zonă. Există două posibilităţi: achiziţie de troleibuze noi sau transformare din vehicule poluante în vehicule ecologice”, a spus Adrian Criț.

ADVERTISING

De fapt, Primăria Capitalei a făcut licitație pentru a cumpăra troleibuze. Doar că – în ciuda contestațiilor și informațiilor prezentate atât de pasionații de infrastructură cât și de presă – administrația Firea a insistat să atribuie contractul tucilor de la Bozankaya. Iar în ultima zi de mandat a anunțat ceea ce știa deja toată lumea: că turcii nu pot produce troleibuzele cerute de Primăria Capitalei. Iar contractul s-a reziliat.

La tramvaie, situație e și mai complicată. După o licitație cu scandal și procese, Primăria Capitalei a decis să cumpee 100 de tramvaie noi de la Astra Vagoane Arad. Dar contractul nu s-a mai semnat nici până astăzi.

Potrivit primarul general Nicușor Dan, motivul ar fi că au crescut prețurile, iar Astra Vagoane nu e sigură că mai poate produce tramvaiele la același preț pe care l-a oferit acum doi ani și ceva. Deși Nicușor Dan a tot anunțat că se va semna contratul, până acum acest lucru nu s-a întâmplat.

ADVERTISING

În schimb, Andrian Criț spune că s-ar putea ca STB SA să fie obligată să cumpere tramvaie de la VFU Pașcani. Potrivit lui Nicușor Dan, acestea nu sunt bune pentru București, din cauză că sunt prea scurte.

În plus, Curtea de Conturi a constatat că licitația pentru cumpărarea de tramvaie a fost lansată de STB SA, deși banii urma să îi dea PMB. Iar acest lucru ar fi fost ilegal.

Dar VFU Pașcani – companie deținută de omul de afaceri Gruia Stoica – a dat STB SA în judecată și a câștigat, în primă instanță.

”În condiţiile în care municipalitatea semnează contractul de achiziţie pentru cele 100 de tramvaie, este obligaţie prin POR să modernizeze 24 de kilometri de cale dublă de tramvai.

Dacă luăm în considerare şi faptul că s-ar putea să fim nevoiţi să achiziţionăm tramvaiele de la VFU Paşcani, pentru că în prima instanţă STB a pierdut, cred că o să ne aflăm într-o situaţie şi mai gravă decât acum. Datoriile curente de 1,2 miliarde de lei la ANAF şi la furnizori ne obligă să luăm măsuri dure vizavi de eficientizare”, a spus Adrian Criț pentru Agerpres.

ADVERTISING

Interesant este că Adrian Criț n-a exclus ideea de a produce tramvaie noi, la Uzina de Reparații Atelierele Centrale (URAC) București. Or, într-o conferință de presă, primarul general Nicușor Dan a declarat hotărât că scopul URAC nu este să contruiască tramvaie (deși unul este deja în lucru - n.red.).

Mai bine de jumătate dintre bucureșteni circulă fără să plătească

Altă problemă este și faptul că doar 40% dintre călători sunt plătitori de bilet.

”Bucureştenii circulă cu autobuzul, tramvaiul, troleibuzul, circulă regulat, nu văd de ce nu şi-ar achiziţiona abonamente. Dat fiind faptul că există o groază de facilităţi pentru bucureşteni, din păcate doar circa 40% din călători achiziţionează titluri de călătorie. Din aceştia, circa 20% deţin abonamente. (...)

(Restul sunt – n.red.) pensionari, elevi, studenţi, persoane cu dizabilităţi, însoţitori (care circulă gratuit – n.red.).

În fapt, și parte dintre cei 40% dintre bucureștenii care ar trebui să își achite călătoria evită să o facă și unii preferă să circule fraudulos.

În loc de concedieri, eficientizări cu ”zăhărelul și cu biciul”

Adrian Criț susține că va încerca să eficientizeze STB SA, dar fără a lua măsuri brutale.

Mai exact, directorul susține că vrea soluții pentru eficientizarea traseelor care produc pierderi. Și a anunțat că a pus 60 de oameni în plus să curețe mijloacele de transport în comun.

S-ar putea vorbi și despre o creștere a tarifului per călătorie. Dar această creștere va trebui să vină natural, pe măsură ce vom avea condiții mai bune de transport, iar bucureștenii se vor simți încurajați să ia autobuzul, tramvaiul sau troleibuzul.

Criț susține că va umbla și la schema de personal. Nu pleacă de la ideea de a da oameni afară, dar cu siguranță că modificări trebuie făcute, susține directorul STB SA.

”În momentul de faţă avem circa 11.250 de angajaţi, dacă ne dorim o eficientizare a instituţiei trebuie să luăm nişte măsuri radicale. Ţin să precizez ca să ştie şi angajaţii că nu se va pune problema disponibilizărilor. O să fie măsuri radicale din alte puncte de vedere.

E ca şi vorba din popor, cea cu zăhărelul şi cu biciul. Adică îmi doresc pe de o parte să ofer calitate, să ofer venituri angajaţilor, dar pe de altă parte o să am şi cerinţe de la ei.

Îmi doresc să monitorizez mai bine acest lucru, de aceea prin reorganizare reducem nişte cheltuieli, o să mai avem reduceri de costuri şi printr-o programare mai atentă a personalului, astfel încât să nu mai avem acele ore suplimentare care sunt plătite şi care costă foarte mult instituţia.

Cert este următorul aspect: reorganizăm, nu disponibilizăm. Şi mai mult de atât, îmi asum ca vizavi de personalul care pleacă din instituţie prin pensionare, prin demisie, pentru diferite cauze, în zona de TESA să nu angajez mai mult de 25% din ceea ce pleacă, iar ca şi personal navigant angajăm doar acolo unde este cazul”, a mai spus Adrian Criț.

De asemenea, Criț a precizat că ar vrea să reducă numărul de directori de la STB SA.

Rămâne să vedem ce va reuși noua conducere a STB SA.

Adrian Criț a mai fost director al STB SA în urmă cu 10 ani. Și a reveni în funcție - în locul lui Mihai Petcu (PMP) - cu sprijinul alianție PNL - USR PLUS.

Citește și:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇