În toate marile oraşe din Europa chiriaşii se confruntă cu o diminuarea semnificativă a ofertei, ceea ce duce preţurile la valori record.
Creşterea ratelor la creditele ipotecare i-a făcut pe oameni să renunţe la achiziţionarea de proprietăţi, tocmai când inflaţia a crescut costurile cu materialele de construcţii, ceea ce afectat oferta de spaţii de locuit, transmite Bloomberg.
Politicile guvernamentale şi tendinţele de pe piaţa muncii post pandemie i-au împins pe muncitorii străini calificaţi, care deseori pot plăti mai mult decât localnicii, spre oraşe precum Paris, Dublin, Berlin şi Lisabona, în timp ce revenirea studenţilor în sălile de curs după pandemie a dus în sus cererea în oraşe precum Londra şi Amsterdam.
Tendinţa de creştere rapidă a chiriilor după pandemie nu este unică Europei, dar a fost exacerbată pe continent de mărimea relativ mică a oraşelor şi concentraţia mare de clădiri istorice cu dimensiuni reduse.
Dacă guvernele nu vor lua măsuri, în special pe partea de ofertă, ele riscă să asiste la o creştere dramatică a inegalităţii, deoarece persoanele care nu îşi permit să cumpere o locuinţă vor fi obligate să aloce o parte mai mare din veniturile lor pentru spaţiile de locuit.
"Chiriile cresc şi asta face viaţa deosebit de grea pentru oamenii care nu au avuţie transmisă de-a lungul generaţiilor. Este o diferenţă foarte mare între un tânăr de 25 de ani care îşi caută o locuinţă, şi ai cărui părinţi sunt proprietari şi cu proprietăţi pe care le pot închiria, şi tinerii care încep viaţa pe cont propriu", spune Christine Whitehead, profesor la London School of Economics.
Criza de spaţii de locuit este una acută în Amsterdam, pentru că acest oraş a devenit un magnet pentru străini, cu 18.000 de noi veniţi care s-au mutat în acest oraş cu aproximativ 882.000 de locuitori în 2022. Companii precum ING Groep, Royal Philips şi Just Eat Takeaway şi-au extins forţa de muncă în ultimii ani. Politicile fiscale favorabile au determinat multe companii internaţionale precum Tesla şi Netflix să îşi stabilească cartierul general european în acest oraş.
Însă această creştere extremă a populaţiei a creat o criză de aproximativ 200.000 de spaţii de locuit, susţin edilii din Amsterdam într-un recent raport.
Şi alte capitale europene sunt într-o situaţie similară. Populaţia Dublinului a crescut cu aproape 12% în ultimul deceniu, pe măsură ce reducerile de taxe oferite de guvernul irlandez au creat stimulente pentru mari companii din industria farmaceutică şi din domeniul tehnologiei, precum Meta Platforms, Alphabet şi Pfizer, să îşi înfiinţeze aici cartierul lor general din Europa.
În multe oraşe din Europa de Est, criza de spaţii de locuit şi creşterea chiriilor sunt agravate de afluxul de refugiaţi ucraineni. Potrivit datelor Eurostat, chiriile din Estonia au crescut cu 22% în 2022. În acest condiţii, chiriaşii din Tallinn sunt forţaţi să facă compromisuri, mutându-se în locuinţe mai mici şi mai ieftine şi să închirieze locuinţe în micile orăşele de la marginea capitalei, acolo unde este posibil să facă naveta, susţine Risto Vahi, analist la firma de brokeraj imobiliar Uus Maa.
Controlul chiriilor este cea mai proastă politică
Guvernele au început să caute soluţii, însă deseori optează pentru soluţii pe termen scurt care tind să aibă consecinţe negative. De exemplu, un sistem suedez de apartamente cu chirii controlate a creat o listă de aşteptare de mai mulţi ani în Stockholm şi o piaţă de subînchiriere pe care şpăgile sunt ceva normal.
"Controlul chiriilor este cea mai proastă politică pe care o poţi introduce pentru că limitează şi mai mult oferta. Decidenţii se concentrează în mod frecvent pe ce pot face astăzi, însă rezolvarea acestor probleme de ofertă durează cel puţin un deceniu", spune Djordy Seelmann, directorul general al platformei de închiriere HousingAnywhere, care operează în mai multe capitale europene.
Modelul Viena
Potrivit lui Seelmann un posibil model este Viena, unde autorităţile locale acordă 200 de euro oricărei persoane sub un anumit nivel de venit pentru a o ajuta să îşi plătească chiria.
Aproximativ 500.000 de persoane, adică un sfert din locuitorii capitalei Austriei, trăiesc într-unul din cele aproximativ 220.000 de apartamente deţinute de municipalitate şi peste 3.700 de noi locuinţe vor fi construite în următorii ani.
Municipalitatea oferă, de asemenea, terenurile pe care le deţine dezvoltatorilor care promit să aloce o parte din noile apartamente către chiriaşii cu venituri reduse.