Dincolo de criza energetică, prețurile multor produse alimentare nu se justifică. Un kilogram de cartofi a ajuns să coste mai mult decât unul de mere, prețul unei legături de verdeață este dublu față de anul trecut.
De la începutul crizei energetice, prețurile au crescut galopant mai ales la produsele alimentare. Agricultura a fost mereu a cincea roată la căruță în domeniul economiei românești, începând cu criza motorinei din anii ᾿90, cu lipsa utilajelor performante, cu absența unor politici prin care fermierii să poată obține credite subvenționate de la bănci pentru a-și deschide o afacere sau pentru dezvoltarea uneia existente.
Potrivit unei analize Eurostat publicate în aprilie anul acesta, România a avut cea mai mare creștere a prețului energiei electrice dintre statele membre ale Uniunii Europene iar la gazele naturale s-a situat pe locul al doilea. Criza energetică a afectat toate domeniile, dar cu precădere agricultura.
În primăvară, fostul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale Petre Daea spunea la un târg al fermierilor organizat de minister: „Pe aceşti producători de hrană eu îi iubesc şi trebuie să-i iubim şi în acelaşi timp să-i şi ajutăm, cumpărând de la ei şi mâncând produsele româneşti, chiar dacă mâncăm mai puţin“. Și a continuat: „Aş face apel (…) către toţi românii: unde văd un produs românesc să se ducă să îl cumpere şi uite aşa întărim legătura între cumpărătorul şi producătorul român“.
Îndemnul patriotard al fostului ministru al Agriculturii se lovește de indicatorii reali ai economiei. Deficitul balanței comerciale a României de 20 de miliarde de euro în toate domeniile este dublu față de media europeană, productivitatea muncii este printre cele mai mici din UE iar producția agricolă la hectar ne situează mult sub media europeană. Importăm mai mult decât producem, ceea ce face ca multe produse agro-zootehnice din import să fie mai ieftine decât cele autohtone.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, o familie formată din doi adulți și doi copii cheltuiește 8.659 de lei pe lună pentru un trai decent. Cei care au un credit la bancă pentru cumpărarea unei locuințe cheltuiesc în medie 2.300 de lei pe lună pentru rata lunară pe care băncile au crescut-o substanțial în ultimii ani, în raport cu creșterea inflației.
Costurile pentru hrană sunt de 1.900 de lei pe lună iar pentru încălțăminte și îmbrăcămine de 850 de lei. Se adaugă cheltuielile pentru utilități, educația copiilor, sănătate, produsele de uz casnic. Toate acestea, pentru un trai decent. Însă în România sunt peste 1,5 milioane de salariați, atât în domeniul public, cât și în domeniul privat, care sunt plătiți cu salariul minim net de 1898 de lei, după majorarea de la 1 ianuarie anul acesta.
Potrivit unui raport din 2021 al asociației Salvați Copiii, 1,5 milioane de copii (41,5%) trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială, peste jumătate dintre ei provenind din mediul rural. Mulți se culcă flămânzi sau mănâncă doar masa de prânz, și aceea săracă. Situația nu s-a îmbunătățit nici anul trecut, nici anul acesta, ba dimpotrivă.
Recent, Institutul Național de Statistică a anunțat că, din cei aproape 5 milioane de pensionari, peste 1,1 milioane trăiesc din pensia minim garantată de 1.125 de lei. Pensionarii care au lucrat în agricultura socialistă primesc lunar câteva sute de lei. Mulți nu mai au nici teren agricol, nici vite, trăiesc de azi pe mâine din ajutorul copiilor sau al nepoților.
Revenind la coșul zilnic, acesta e tot mai gol pe măsură ce prețurile au luat-o razna. Datele din statistici sunt cu mult depășite de puterea de cumpărare a milioanelor de români aflați în pragul sărăciei. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, cele mai mari majorări de prețuri s-au înregistrat la produsele alimentare, care anul acesta au fost în medie cu 18% mai scumpe decât anul trecut.
Numai că la rafturile din magazine și din piețe realitatea e cu totul alta. Un kilogram de cartofi a ajuns să coste mai mult decât un kilogram de mere. Prețul unei legături de verdeață este dublu față de anul trecut. Tomatele costă aproape la fel ca în plin sezon.
Dincolo de criza energetică, prețurile multor produse alimentare nu se justifică. În orice situație de criză piața e la mâna speculanților, a angrosiștilor.
Autor: George Arun